Inflația medie anuală din 2025 a atins 7,3%
Rata anuală a inflației a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși nivelul este ușor sub cel din noiembrie, când inflația a fost de 9,76%, România a încheiat anul cu prețuri semnificativ mai mari decât în anul precedent. Inflația medie anuală în 2025 a fost de 7,3%, în creștere față de 5,6% în 2024, indicând o accelerare a scumpirilor și o presiune crescută asupra puterii de cumpărare.
Structura inflației și sursele de scumpire
Creșterea prețurilor nu a fost uniformă, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate la servicii, cu o creștere de 11%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 10,48%, și de alimente, cu 7,75%. Această structură a inflației sugerează că presiunea provine mai ales din costurile interne, nu doar din factori externi.
Impactul prețurilor la energie
Una dintre principalele surse de inflație rămâne energia, cu un salt al prețului energiei electrice de 60,91% într-un an, după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, și o creștere de 18,80% la energia termică. Aceste creșteri se reflectă în toate sectoarele economiei, afectând costurile de producție și transport, ceea ce duce la scumpiri în magazine și servicii.
Scumpirile în sectorul serviciilor
Românii au resimțit scumpirile în sectorul serviciilor, cu biletele de tren majorate cu 24,40%, transportul aerian cu 18,37% și serviciile de igienă și cosmetică cu 17,65%. De asemenea, reparațiile auto, serviciile de confecții, transportul urban și asistența medicală au înregistrat creșteri de două cifre. Chiriile au crescut cu 8,63%, amplificând presiunea financiară asupra locuitorilor din orașele mari.
Scumpirile la alimente
În ciuda unui ritm de creștere mai mic pentru alimente comparativ cu alte sectoare, multe produse de bază au devenit semnificativ mai scumpe. Cafeaua a crescut cu aproape 24%, fructele proaspete cu peste 15%, iar produsele zaharoase cu 14%. Deși unele produse, precum cartofii, s-au ieftinit cu 11%, aceste scăderi nu compensează scumpirile la alimentele esențiale.
Comparativ cu Uniunea Europeană
România continuă să se confrunte cu o inflație mult peste media Uniunii Europene, cu un indice armonizat al prețurilor de consum de 8,6% în decembrie 2025 și o medie anuală de 6,8%. Aceste date confirmă că presiunea asupra prețurilor este mai persistentă decât în multe alte state europene.
Puncte de vedere ale experților
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a subliniat că inflația din decembrie reflectă o problemă economică mai profundă, menționând că ajustarea economică rămâne incompletă și că încrederea în stabilitatea prețurilor este fragilă. El a evidențiat că inflația mai „lipicioasă”, alimentată de salarii și prețuri administrate, este o preocupare majoră.
Perspective pentru 2026
În ceea ce privește anul 2026, Jakubowicz consideră că o temperare a inflației va fi posibilă doar dacă se vor îndeplini simultan trei condiții: o politică monetară credibilă, o politică fiscală stabilă și stabilizarea prețurilor la energie. El a avertizat că persistența inflației reprezintă un risc major.
Pentru populație, aceasta înseamnă că presiunea va continua să se resimtă în special în domeniul utilităților, serviciilor și alimentelor, iar pentru firme, costurile vor rămâne greu de anticipat.
În concluzie, inflația persistentă în România subliniază necesitatea unor măsuri economice eficiente pentru a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor și stabilitatea piețelor.