Impozitele pe proprietăți și PNRR
Consultantul economic Andrei Caramitru a afirmat că noile taxe pe proprietate, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie, erau prevăzute ca un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din urmă cu doi ani. Caramitru subliniază că problema principală nu este legată de nivelul impozitelor, ci de sustenabilitatea financiară a 70% dintre localități.
Modele de organizare fiscală
Caramitru a explicat că există două mari modele de organizare fiscală: modelul anglo-saxon, cu taxe mari pe proprietate și taxe mai mici pe muncă și profit, și modelul germano-francez, cu taxe mari pe muncă și profit. El preferă modelul anglo-saxon, considerându-l mai favorabil mediului de afaceri. În România, sistemul fiscal nu se aliniază nici cu unul dintre cele două modele, rezultând o organizare fiscală haotică.
Problemele structurale ale bugetului
Caramitru a menționat că, la nivel central, 85% din taxe sunt destinate salariilor și pensiilor, lăsând doar 15% pentru alte cheltuieli, ceea ce afectează capacitatea de a realiza investiții. 70% din localități nu reușesc să-și acopere salariile angajaților din veniturile obținute din taxe locale, ceea ce duce la dependența de bugetul central. Aceasta sugerează o problemă profundă în organizarea și funcționarea administrației locale.
Frustrarea societății și implicațiile politice
Caramitru a observat o acumulare de frustrare în societate, care a fost exprimată prin votul pentru extremiști. El susține că oamenii simt că, indiferent de vot, nu se schimbă nimic, ceea ce duce la o percepție negativă asupra sistemului politic actual. Această frustrare, combinată cu problemele economice și sociale, ar putea influența viitorul politic al țării.
Concluzie
În concluzie, situația fiscală din România, marcată de impozitele crescute pe proprietăți și de sustenabilitatea localităților, reflectă o criză mai profundă în organizarea statului, având implicații directe asupra stabilității politice și economice a țării.