Impactul PNRR asupra creșterii economice
Conform unui studiu al Băncii Naționale a României, creșterea economică a României din ultimii ani ar fi fost considerabil mai slabă fără fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Între 2022 și 2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB-ului. Însă, întârzierile în implementarea reformelor și rata scăzută de absorbție pun în pericol aceste beneficii. Până în toamna lui 2025, România a îndeplinit doar 27% dintre jaloanele asumate și a atras mai puțin de 40% din fonduri, riscând astfel pierderea unei părți importante din bani până la finalul programului, 30 august 2026.
Contribuția PNRR la PIB
Autorii studiului au folosit metoda controlului sintetic pentru a estima evoluția economiei României fără PNRR, concluzionând că efectul cumulativ al acestuia asupra PIB în perioada 2022-2024 depășește 1 punct procentual. De asemenea, un model aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est arată că o creștere de 1 punct procentual a fondurilor europene atrase într-un an este asociată cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale.
Limitările impactului fondurilor
Studiul explică faptul că impactul fondurilor europene este mai modest decât estimările inițiale, întrucât o mare parte este concentrată în sectoare cu durate lungi de execuție și proceduri administrative complexe, cum ar fi infrastructura și eficiența energetică. Aceste caracteristici determină ca o parte din cererea generată de PNRR să se ducă în afara economiei, întârziind efectele asupra PIB-ului.
Calitatea instituțiilor și absorbția fondurilor
Impactul fondurilor europene depinde semnificativ de calitatea instituțiilor. În economiile cu administrație slabă și corupție ridicată, efectul asupra creșterii economice este limitat. În absența unui cadru instituțional solid, fondurile cresc PIB-ul pe cap de locuitor cu doar 0,11 puncte procentuale, în timp ce un control ridicat al corupției poate crește acest efect la 0,64 puncte procentuale.
Provocările absorbției fondurilor PNRR
România se numără printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, dar rata de absorbție este printre cele mai slabe din Uniune, cu mai puțin de 40% din fonduri primite până în noiembrie 2025. De asemenea, doar 57,3% din fondurile primite la nivel european au fost efectiv cheltuite, iar România a cheltuit sub 20% din alocarea sa totală. Întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi și inflația ridicată.
Perspectivele economiei românești după 2026
După 30 august 2026, când se încheie PNRR, statele membre nu vor mai putea utiliza acest instrument. Dacă România ar reuși să absoarbă integral fondurile rămase, echivalentul a circa 2,7% din PIB, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Totuși, autorii avertizează că această estimare este optimistă și depinde de ritmul implementării.
Riscuri și soluții pentru viitor
Între 2007 și septembrie 2025, România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene, iar contribuția sa la bugetul UE a fost de 35 de miliarde, rezultând intrări nete de 65 de miliarde de euro. Finalizarea PNRR ar putea provoca un șoc investițional prin reducerea bruscă a investițiilor publice. Acest lucru va afecta creșterea economică și balanța de plăți, dar ar putea fi parțial atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și noul program european SAFE, care oferă împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB.
Concluzie
Impactul PNRR asupra economiei României este semnificativ, dar absorbția lentă a fondurilor și calitatea instituțiilor rămân provocări majore. După 2026, România trebuie să găsească soluții alternative pentru a menține investițiile publice și a evita un șoc economic.