Impactul economic al violenței
Violența a devenit una dintre cele mai mari poveri economice ale lumii, cu un impact economic în 2024 estimat la aproape 20 de trilioane de dolari. Cheltuielile militare au crescut la 9 trilioane de dolari, reprezentând aproape jumătate din costul total. Analistul economic Costin Ciora subliniază că această creștere indică o intensificare a tensiunilor globale, creând un cerc vicios între violență și impactul economic.
Consecințele violenței asupra României
Deși România nu este implicată direct în conflicte armate, efectele economice se resimt în bugetul național și în viața de zi cu zi. Creșterea riscurilor de securitate determină statul să aloce mai mulți bani pentru apărare, ceea ce reduce fondurile disponibile pentru sănătate, educație și infrastructură. Potrivit World Economic Forum, riscul unui conflict militar este considerat cea mai mare amenințare strategică pentru România, urmat de riscuri economice precum inflația și datoria publică.
Clasamente internaționale de pace
România a scăzut cu două poziții în clasamentul global al păcii, ajungând pe locul 64, conform Global Peace Index. Aproape 3,5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie, iar copiii și tinerii sunt cele mai afectate categorii, cu peste 26% dintre copiii sub 18 ani și 22% dintre tinerii între 18 și 24 de ani sub pragul de sărăcie. Discrepanțele regionale sunt semnificative, București-Ilfov având una dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei din Europa, în contrast cu regiuni precum Sud-Vest Oltenia, care se apropie de 30%.
Costurile violenței
Violența are un impact economic major, nu doar prin numărul de infracțiuni raportate, ci și prin costurile directe și indirecte asupra bugetelor publice. Costurile directe includ pagube materiale, cheltuieli medicale și judiciare, precum și cheltuieli cu poliția și sistemul penitenciar. Costurile indirecte, cum ar fi pierderile de productivitate și traumele psihologice, sunt mult mai greu de cuantificat, dar afectează grav economia. Ciora menționează că costul violenței reduce resursele statului și limitează investițiile în educație și sănătate.
Vulnerabilitatea financiară a românilor
Românii se confruntă cu dificultăți economice serioase, aproape 40% neputând suporta cheltuieli neprevăzute, iar aproape 60% neavând posibilitatea de a se bucura de o săptămână de vacanță pe an. Aceste condiții cresc tensiunea socială și pot duce la soluții riscante, inclusiv în zona infracțională. România rămâne mult sub media europeană în ceea ce privește educația superioară, cu doar 23% dintre români având studii terțiare.
Copiii, cea mai vulnerabilă verigă
Unul din patru copii din România se află în risc de sărăcie, ceea ce crește riscul de excluziune socială în viitor. Violența în familie este un alt aspect alarmant, cu aproximativ 42% dintre femei raportând violență fizică. În 2025, au fost ucise 51 de femei din cauza violenței domestice, iar statisticile arată o creștere a ordinelor de protecție emise, multe dintre ele fiind încălcate.
Concluzie
Violența generează sărăcie, iar sărăcia alimentează criminalitatea, creând un cerc vicios care afectează economia. Intervențiile punctuale, în special în educație, sunt esențiale pentru a sparge acest cerc și a îmbunătăți situația socială și economică din România.