Impactul crizei din Orientul Mijlociu asupra economiei României
Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu, împreună cu creșterea prețului petrolului, generează riscuri semnificative pentru economiile Uniunii Europene, inclusiv România. Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului ar putea adăuga 0,3 puncte procentuale la inflație.
Necesitatea reducerii deficitului bugetar
Marinescu a evidențiat că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru credibilitatea statului, subliniind că aceasta nu este o opțiune. A fost accentuată importanța adoptării rapide a bugetului pentru 2026, având în vedere turbulențele geopolitice globale care impun politici economice prudente.
Riscurile de contagiune și impactul prețului petrolului
România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă comparativ cu alte economii europene, de aproximativ 1,5% din PIB, cu o tendință de scădere la 1% în 2025. Totuși, expunerea țării prin prețurile bunurilor de consum rămâne semnificativă. Marinescu a menționat că perspectiva unui război prelungit va accentua impactul inflaționist.
Consolidarea fiscală și ajustarea deficitelor externe
Reprezentantul BNR a afirmat că nu există alternative raționale la consolidarea bugetară, care trebuie să fie consecventă pe termen lung. Reducerea deficitului bugetar este crucială pentru stabilitatea economică, iar efortul de ajustare a poziției bugetare în 2025, evaluat la 1,3 puncte procentuale din PIB, nu a dus la o reducere proporțională a deficitului de cont curent.
Schimbarea modelului de creștere economică
Marinescu a subliniat că economia românească trece de la o creștere bazată pe consum la una susținută de investiții, cu o creștere economică de 0,7% estimată pentru 2025. Contribuția investițiilor este de 1 punct procentual, depășind aportul consumului, de doar 0,4 puncte procentuale. Încrederea în politicile statului este esențială pentru susținerea acestor investiții.
Importanța fondurilor europene
Marinescu a declarat că 2026 trebuie să fie „anul fondurilor europene”, având în vedere termenul de finalizare al PNRR. Utilizarea acestor resurse financiare este critică pentru reducerea presiunii pe cheltuielile publice și pentru creșterea veniturilor la buget.
Concluzie
Impactul crizei din Orientul Mijlociu și al creșterii prețului petrolului subliniază necesitatea urgentă a unor politici economice prudente și a consolidării fiscale în România, pentru a asigura stabilitatea economică și sustenabilitatea pe termen lung.