Amenințarea gripei aviare pentru pisici și riscurile pentru oameni
Gripa aviară H5N1, o tulpină virală extrem de periculoasă, a dus la o creștere alarmantă a îmbolnăvirilor și deceselor în rândul pisicilor. Specialiștii avertizează că lipsa supravegherii epidemiologice poate facilita răspândirea virusului și poate crește riscurile de infectare a oamenilor, în special în zonele rurale și în gospodăriile unde animalele au contact direct cu păsările sau produsele contaminate. Această informație provine de la cercetătorii citați de Science Alert.
Pisicile infectate cu gripa aviară rămân adesea neobservate în cadrul monitorizării virusului, ceea ce reprezintă o problemă ce necesită soluționare rapidă, conform unui studiu recent. Apariția virusului gripal aviar cu înaltă patogenitate (H5N1) în Statele Unite a generat o alertă maximă în fermele de păsări și lactate, ducând la sacrificări masive care afectează grav aceste industrii, precum și temeri legate de posibila transformare a virusului într-o pandemie umană.
În ciuda raportării unor infecții la pisici, o cercetare realizată de Universitatea din Maryland sugerează că aceste cazuri și riscurile de transmitere de la pisici la oameni nu sunt tratate cu seriozitate. „Gripa aviară este extrem de letală pentru pisici, iar noi trebuie urgent să aflăm cât de răspândit este virusul în populațiile de pisici pentru a evalua mai bine riscul de transmitere către oameni”, afirmă cercetătoarea Kristen Coleman.
Importanța acestui demers devine și mai evidentă pe fondul migrației păsărilor din Statele Unite, care ar putea duce la o răspândire mai amplă a virusului. „Pe măsură ce se apropie vara, ne așteptăm ca numărul cazurilor din ferme și din fauna sălbatică să crească din nou”, adaugă Coleman. Studiul efectuat de Coleman și coautorul său, Ian Bemis, a evaluat lucrări publicate între 2004 și 2024, identificând 607 cazuri raportate de infecție cu gripă aviară la pisici la nivel global. Dintre acestea, 302 decese au fost asociate cu virusul.
Cercetătorii subliniază că, din cauza lipsei unei monitorizări corespunzătoare, aceste cifre sunt probabil subestimate. În 2023, numărul infecțiilor la pisici de companie a crescut semnificativ, cu un vârf al cazurilor de pisici infectate și ucise de gripă aviară. Cele mai multe dintre aceste cazuri sunt atribuite tulpinii H5N1 clada 2.3.4.4b, care a avut o rată de mortalitate de 90% în datele analizate, deși testările au fost limitate.
Autorii studiului fac apel la autorități, medici veterinari și proprietarii de animale de companie să intensifice supravegherea pisicilor. „Vrem să protejăm atât oamenii, cât și animalele de companie”, afirmă Coleman. Deocamdată, nu au fost confirmate cazuri de transmitere a acestei tulpini de gripă aviară de la pisici la oameni, însă în 2016, un focar al unei tulpini diferite, apărut în adăposturile de animale din New York, a dus la o astfel de transmitere.
Transmiterea de la om la om nu a fost observată, dar cercetătorii sunt îngrijorați că virusul ar putea suferi mutații genetice necesare într-un viitor apropiat. Coleman și Bemis avertizează că proprietarii de pisici din ferme, pisicile care umblă libere, medicii veterinari, îngrijitorii din grădini zoologice și voluntarii din adăposturi au un risc mai mare de expunere la gripă aviară prin transmisii între specii. Vânătoarea este un comportament natural pentru pisici, iar o pisică lăsată liberă poate ucide aproximativ 186 de animale pe an, ceea ce subliniază necesitatea de a menține pisicile în interior nu doar pentru a proteja fauna sălbatică, ci și pentru a reduce costurile veterinare.
Pisicile se pot infecta prin vânătoare și consumul de păsări sau mamifere sălbatice infectate, dar și prin hrana crudă contaminată și laptele crud de vacă, inclusiv produse comercializate. De asemenea, ele pot contacta virusul prin apropierea de alți mamiferi, inclusiv alte pisici sau, potențial, de la propriii stăpâni. „Cercetările viitoare vor include studii pentru a determina prevalența gripei aviare cu înaltă patogenitate și a altor virusuri gripale în rândul pisicilor din zone de risc, cum ar fi cele din hambarele fermelor de lactate”, concluzionează Ian Bemis.