Frecvența vizitelor românilor la biserică
Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research, 85% dintre români se consideră persoane religioase, în timp ce 14% afirmă contrariul, iar 1% nu oferă un răspuns. Această religiozitate este mai pronunțată în rândul votanților AUR, persoanelor cu studii primare și locuitorilor din mediul rural. În contrast, persoanele cu studii superioare, votanții USR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București tind să nu se considere religioși.
Frecvența vizitelor la biserică
Potrivit sondajului, 7,6% dintre respondenți merg la biserică de mai multe ori pe săptămână, 23% o dată pe săptămână, iar 17,1% cel puțin o dată pe lună. De asemenea, 25,4% declară că merg la biserică doar cu ocazia marilor sărbători, 19,4% merg foarte rar, iar 6,8% afirmă că nu merg niciodată. Non-răspunsurile reprezintă 0,7% din totalul eșantionului.
Categorii de frecvență
Votanții PNL, persoanele cu studii primare și cei cu vârste între 18 și 29 de ani sunt cei care frecventează biserica de mai multe ori pe săptămână. Votanții PSD și AUR, persoanele cu studii primare și locuitorii din mediul urban mic merg la biserică o dată pe săptămână. Persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și angajații la stat sunt cei care merg la biserică cel puțin o dată pe lună. Bărbații, locuitorii din București și angajații la stat frecventează biserica doar la marile sărbători într-o măsură mai mare decât media. Votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și mediul urban mare se declară mai predispuși să nu meargă niciodată la biserică.
Explicații și concluzii
Remus Ștefureac, director general INSCOP Research, menționează că religiozitatea românilor este în mare parte culturală și identitară, cu o majoritate de 85% care se consideră religioși. Totuși, religiozitatea practicantă, adică frecvența vizitelor la biserică, este mai redusă, dar semnificativă, cu 30,6% din populație declarând că merge cel puțin o dată pe săptămână. Această religiozitate practicantă este mai mare în rândul populației din mediul rural și în orașele mici și medii, cu votanții PSD și AUR având o frecvență mai mare la biserică comparativ cu votanții PNL și USR.
Aceste date reflectă o imagine clară a religiozității în România, cu un accent pe diferențele între diversele grupuri demografice și politice. De asemenea, subliniază contrastul față de multe societăți europene occidentale, unde dezinteresul față de religie este mai răspândit.