Controversa privind implicarea SRI în combaterea corupției
Fostul președinte al Curții Constituționale din România, Augustin Zegrean, își exprimă dezacordul față de inițiativa președintelui Nicușor Dan de a înființa o unitate specială în cadrul Serviciului Român de Informații (SRI) dedicată combaterii corupției.
Decizii anterioare ale CCR
În trecut, Curtea Constituțională a decis că ofițerii SRI nu pot interveni în anchetele penale decât pe baza unor mandate de siguranță națională. Zegrean subliniază că implicarea SRI în combaterea corupției ar reprezenta un regres, având în vedere că România a renunțat cu dificultate la metodele anterioare de intervenție.
Declarațiile lui Augustin Zegrean
„N-aș merge pe mâna lor. Abia am scăpat de povestea asta. Acum o luăm de la capăt? Ne ducem înapoi? Noi am spus în 2015 că ei nu pot să asculte telefoanele fără mandat și numai pe baza de aprobat de judecător. Ei asta își doresc de când e lumea, să nu mai ceară aprobat de la judecător pentru a face urmărire penală”, a declarat Augustin Zegrean.
Inițiativa președintelui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a anunțat recent că noua Strategie Națională de Apărare va include un capitol dedicat corupției, ceea ce va conduce la crearea unei secțiuni în SRI axată exclusiv pe culegerea de informații despre cazuri majore de corupție, care vor fi transmise ulterior procurorilor. Această unitate va funcționa sub acoperire, păstrând atribuțiile tradiționale ale SRI în domeniul contraspionajului și crimei organizate.
Explicațiile președintelui României
„Strategia are multe capitole, bineînțeles, dacă vorbim de sabotaj, de acte de culegere de informații, toate acestea, serviciile vor avea aceleași atribuții pe care le-au avut până acum. Noutatea este expres în zona de corupție. Prin faptul că am pus în strategie foarte explicit capitolul corupție, vom avea o unitate sau o secțiune din cadrul SRI-ului care se va ocupa de corupție și singura sa sarcină va fi să culeagă informații despre fenomenul corupției”, a explicat președintele, referindu-se la direcțiile de acțiune ale SRI.
Concluzie
Controversa privind implicarea SRI în combaterea corupției reflectă tensiuni între necesitățile de securitate națională și protecția drepturilor fundamentale, având potențialul de a influența semnificativ modul în care sunt gestionate cazurile de corupție în România.