Minciuni în privința securității la Muzeul Drents
Fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer, s-a declarat „trădat” de conducerea Muzeului Drents din Assen, în urma furtului tezaurului dacic împrumutat de instituția românească. Într-un interviu acordat postului olandez RTL News, Oberländer a acuzat muzeul olandez că a mințit în legătură cu măsurile de securitate convenite.
Acuzații de neconformitate
Oberländer a afirmat că muzeul nu a respectat acordul privind securitatea, menționând că sticla antiefracție promisă nu a fost utilizată, iar coiful a fost furat cu ușurință. „Securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost folosită”, a declarat el.
Contractul de împrumut specifica utilizarea unui tip special de sticlă antiefracție (P6B), însă anchetele ulterioare au arătat că au fost folosite vitrine din sticlă standard (P2B).
Raportul de securitate și implicațiile sale
Gestionarea securității colecțiilor muzeale este detaliată într-un raport de facilități, care nu a fost făcut public în acest caz. Oberländer a subliniat că dezvăluirea raportului ar compromite întregul sistem de securitate al Muzeului Drents. „Dacă aș fi știut, nu aș fi trimis exponatele”, a declarat el, subliniind importanța siguranței patrimoniului românesc și european.
Impactul asupra carierei lui Oberländer
Ernest Oberländer, în vârstă de 74 de ani, a fost demis după incidentul din 2025, an pe care l-a descris ca fiind „unul întunecat”, marcat de critici din partea publicului și a politicienilor. „A trebuit chiar să-mi dovedesc originea românească. A fost umilitor”, a spus el, menționând că, în trecut, tezaurele dacice au fost împrumutate fără incidente la muzee din Milano, Beijing și Madrid.
Deficiențe în securitate
Muzeul din Assen fusese considerat „cel mai sigur”, însă ancheta a relevat multiple defecțiuni de securitate, inclusiv nefuncționarea sistemului de ceață artificială. Trei suspecți au fost arestați în Olanda, iar procesul lor este programat pentru anul următor. Până în prezent, bunurile furate nu au fost recuperate.
Un om de afaceri olandez stabilit în România, Alex van Breemen, a oferit o recompensă de 250.000 de euro pentru informații care să conducă la găsirea comorilor.
Răspunsul Muzeului Drents
Reprezentanții Muzeului Drents au evitat să comenteze acuzațiile aduse de Oberländer, afirmând că „toate condițiile de asigurare pentru exponatele românești au fost îndeplinite” și că despăgubirea a fost plătită integral de asiguratori. Muzeul Național de Istorie a României a refuzat să comenteze, invocând ancheta în curs.
Concluzie
Scandalul furtului tezaurului dacic subliniază vulnerabilitățile din sistemul de securitate muzeală și ridică întrebări serioase despre responsabilitatea instituțiilor în protejarea patrimoniului cultural.