Executivul Bolojan a înaintat Consiliului Economic și Social Pachetul 2 de propuneri fiscale pentru aprobat.

Propunerile fiscale înaintate către Consiliul Economic și Social

Executivul Bolojan a înaintat Consiliului Economic și Social un pachet de propuneri fiscale, denumit Pachetul 2, pentru aprobat.

Modificările propuse pentru pensiile magistraților

Proiectul privind pensiile magistraților, parte din cele 5 pachete, rămâne nemodificat față de varianta dezbătută public pe 14 august, care a generat proteste din partea magistraților, care au suspendat activitatea. Conform normelor tranzitorii, vârsta de pensionare va crește treptat, cu câte un an și șase luni anual, până la 65 de ani în 2036.

Condiții noi pentru pensionare

Proiectul înaintat de Guvern include următoarele modificări:

• Vârsta de pensionare pentru magistrați va fi stabilită la 65 de ani, conform sistemului public de pensii.
• Vechimea necesară pentru pensionare va crește de la 25 la 35 de ani.
• Pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut.
• Pentru magistrații în funcție, se va aplica o creștere anuală a vârstei de pensionare, cu o perioadă suplimentară de 1 an și 6 luni, până în 2036.

Pensionare anticipată și penalizări

Magistrații vor putea beneficia de pensionare anticipată, având nevoie de 35 de ani vechime. Totuși, pentru cei care nu ating vârsta de 65 de ani, se va aplica o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Reacții și proteste

Modificările au generat proteste la nivel național, cu zeci de instituții din sistemul judiciar suspendând activitatea. Judecători și procurori din diverse județe au cerut autorităților să oprească „campania agresivă” împotriva magistraților. Toate cele 16 Curți de Apel din țară au solicitat retragerea proiectului.

Pe durata suspendării activității, magistrații vor judeca doar cauzele urgente, atât în materie penală, cât și civilă.

Concluzie

Modificările propuse privind pensiile magistraților au stârnit un val de proteste, evidențiind tensiunile dintre sistemul judiciar și autoritățile legislative, cu implicații semnificative asupra funcționării justiției în România.