Comisia Europeană interzice importul de gaze rusești până în 2026
Comisia Europeană va opri cumpărarea de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât era planificat inițial. Principalele măsuri anunțate includ:
- Încheierea contractelor pe termen lung cu Rusia până la sfârșitul lui 2026.
- Finalizarea tranzacțiilor pe termen scurt în termen de 6 luni de la aplicarea sancțiunilor.
- Reducerea veniturilor pe care Rusia le primește din vânzarea combustibililor fosili.
- Interzicerea investițiilor companiilor din UE în zone economice rusești.
- Restricționarea tranzacțiilor cu criptomonede.
- Impunerea de sancțiuni împotriva unor companii din China, Thailanda și India, suspectate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile.
Interdicții suplimentare impuse
Recent, Comisia Europeană a anunțat și alte măsuri, printre care:
- Interdicția de import pentru GNL rusesc, detaliile fiind încă neclare.
- Sancțiuni împotriva a 118 nave, totalizând peste 560 de nave vizate.
- Încetarea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft.
- Înghețarea activelor unor companii energetice nenumite.
- Sancțiuni împotriva companiilor care cumpără petrol rusesc pentru a ocoli plafonul de preț.
- Sancțiuni împotriva rafinăriilor și comercianților de petrol din țări terțe, inclusiv China.
Reducerea treptată a importurilor de gaze rusești
Uniunea Europeană își propune să reducă treptat importurile de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. În prezent, GNL-ul rusesc reprezintă 7% din totalul gazelor importate în UE. În prima jumătate a anului 2025, UE a importat 10,9 miliarde m³ GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream, cu un total de 155,9 miliarde m³ de gaze.
UE nu a reușit să identifice noi surse de gaze în ultimii ani, iar livrările din Libia au scăzut la zero în T2 2025. În absența unor noi surse de GNL, Uniunea Europeană va fi nevoită să plătească prețuri ridicate pentru a acoperi cererea, așa cum s-a întâmplat în 2022.
Alternative pentru Serbia
Serbia, unul dintre puținii cumpărători de gaze rusești din Europa, caută surse alternative de gaze, semnând un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ pe zi. Cu toate acestea, majoritatea gazului consumat în Serbia este încă rusesc, având o medie de 9,5 milioane m³ pe zi.
România ar putea deveni o sursă alternativă, în special după începerea producției în Neptun Deep. În luna iunie, directorii de la Srbijagas (Serbia) și Transgaz (România) au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi, având ca scop diversificarea surselor de gaze și creșterea siguranței aprovizionării.
Până la finalul lunii septembrie, companiile trebuie să dezvolte un plan comun pentru conectarea sistemelor de transport de gaze dintre România și Serbia, inclusiv o conductă între magistrala BRUA și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia.
Impactul sancțiunilor asupra companiilor sârbești
NIS, monopolul petrolier sârbească deținut majoritar de Gazprom, solicită o a șaptea derogare de la sancțiunile americane pentru a nu risca aprovizionarea cu țiței. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, se va întâlni cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta tarifele și sancțiunile care afectează NIS.
Concluzie
Deciziile Comisiei Europene de a interzice importul de gaze rusești și de a impune sancțiuni suplimentare reprezintă un pas semnificativ în reducerea dependenței energetice de Rusia, având implicații majore asupra piețelor energetice europene și asupra relațiilor internaționale în domeniul energiei.