Principiile prudenței fiscale ignorate de Guvern
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR) a subliniat importanța abordării prudente în gestionarea finanțelor publice, evidențiind faptul că patru principii esențiale au fost ignorate în România. Acesta a menționat că un principiu fundamental al prudenței fiscale este acela de a nu trăi peste mijloacele disponibile, ceea ce ar trebui să se traducă printr-un buget echilibrat sau cu deficit zero în perioadele de creștere economică. Cu toate acestea, acest principiu a fost încălcat, iar două false aserțiuni au fost normalizate în discursul public.
Principiile esențiale ale prudenței fiscale
Conform economistului, primele patru principii ale prudenței fiscale, care ar trebui să fie cunoscute de orice absolvent de economie, sunt următoarele:
- A nu trăi peste mijloacele disponibile.
- A nu crește salariile mai rapid decât crește productivitatea.
- A nu crește pensiile mai rapid decât cresc salariile din care sunt finanțate.
- A nu finanța cheltuieli permanente, cum ar fi salariile sau pensiile, din venituri temporare, precum împrumuturile.
În practică, primul principiu ar fi trebuit să impună un deficit bugetar maxim de 3% din PIB în anii cu creștere economică modestă sau negativă, dar acest lucru a fost ignorat, fiind promovată ideea că un deficit de 3% este o țintă normală pentru fiecare an, nu o limită superioară.
Creșterea salariilor și pensiilor fără sustenabilitate
Al doilea principiu, care stipulează că salariile nu ar trebui să crească mai repede decât productivitatea, a fost, de asemenea, încălcat. Creșterile salariale care depășesc productivitatea pot conduce la inflație, deficit de cont curent sau deprecierea monedei. Teoria wage-led growth, care susține că stimularea cererii interne va genera ofertă, nu a funcționat în România, ducând la un deficit extern.
În ceea ce privește al treilea principiu, s-a subliniat că pensiile sunt finanțate din contribuțiile actualilor angajați și nu din economiile acumulate ale pensionarilor. Majorarea pensiilor a fost realizată fără a ține cont de sursele reale de finanțare, susținându-se ideea că banii pentru pensii sunt disponibili, deși bugetul era deja în deficit.
Finanțarea cheltuielilor permanente
Al patrulea principiu, care interzice finanțarea cheltuielilor permanente din venituri temporare, a fost ignorat, permițând astfel angajarea la creșteri semnificative ale pensiilor și salariilor fără asigurarea unor surse interne de finanțare. Această abordare este riscantă, deoarece sursele externe de finanțare pot dispărea în orice moment.
Impactul asupra veniturilor fiscale
În concluzie, salariile bugetarilor și pensiile au ajuns să reprezinte peste 80% din veniturile fiscale ale statului român, în contextul în care aceste venituri sunt printre cele mai scăzute din Europa, cu excepția Irlandei. Ignorarea principiilor de prudență fiscală poate avea consecințe grave asupra stabilității economice și financiare a țării.