Riscurile deficitului bugetar al României
Economistul Ionuț Dumitru a subliniat că, în ciuda reducerii deficitului bugetar anul trecut, presiunea pe datoria publică a României rămâne ridicată și spațiul fiscal este practic inexistent. Veniturile din taxe reprezintă doar 28% din PIB, iar cheltuielile obligatorii consumă aproape întreaga sumă, lăsând bugetul vulnerabil. Orice decizie privind taxele locale depinde strict de voința politică a coaliției.
Contextul politic și cerințele UDMR
Declarațiile economistului vin în contextul în care UDMR solicită guvernului să permită autorităților locale să reducă taxele majorate la începutul anului și să reintroducă facilități fiscale pentru persoanele vulnerabile. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că o revenire asupra majorărilor ar fi un semn de maturitate, având în vedere că presiunea asupra cetățenilor este foarte mare, iar inflația a fost aproape de 10% anul trecut.
Deciziile politice și impactul asupra bugetului local
Consilierul premierului, Ionuț Dumitru, a menționat că toate partidele din coaliție au votat pentru aceste creșteri de taxe locale, care au fost aprobate în Parlament. El a explicat că majorările au fost bruște, deoarece impozitele locale pe proprietate au crescut foarte puțin în ultimul deceniu, deși România și-a asumat prin PNRR creșteri semnificative ale bazei de impozitare.
Dumitru a avertizat că reducerea taxelor locale ar putea afecta funcționarea primăriilor, în special a celor mici și mijlocii, care depind foarte mult de transferurile de la bugetul de stat. Autoritățile locale nu dispun de suficiente resurse pentru a-și acoperi cheltuielile curente, iar aceste transferuri sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a acestora.
Deficitul bugetar și datoria publică
România plătește aproximativ 18 lei din fiecare 100 de lei cheltuiți pentru dobânzi, iar Dumitru a subliniat că situația este mai gravă, cu circa 30% din cheltuieli finanțate din taxele și impozitele încasate. Deficitul bugetar a fost redus anul trecut la 7,7%, dar presiunea pe datoria publică rămâne mare, cu estimări de 6-7% din PIB pentru anul curent și 5-6% pentru anul viitor.
Cheltuieli sociale și presiuni bugetare
Dumitru a explicat că România încasează din taxe și impozite aproximativ 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa. Din această sumă, aproape 90% este alocată salariilor în sectorul public și asistenței sociale. Cheltuielile cu dobânzile se ridică la circa 3% din PIB, ceea ce limitează capacitatea de a menține un deficit bugetar sub 3% din PIB, conform reglementărilor europene.
De asemenea, presiunile suplimentare asupra bugetului provin din creșterea cheltuielilor de apărare, ceea ce complică și mai mult situația financiară a statului. Dumitru a subliniat că deficitul trebuie redus pentru a evita o creștere a datoriei publice.
Concluzie
Situația financiară a României rămâne tensionată, cu un deficit bugetar semnificativ și presiuni asupra datoriilor publice, ceea ce necesită o gestionare atentă a politicilor fiscale și a cheltuielilor sociale.