Introducerea impozitului pe tranzacțiile financiare în România
O posibilă taxă fixă de până la 3 lei pe fiecare tranzacție bancară este discutată în cadrul negocierilor de la Cotroceni pentru viitorul program de guvernare din România. Deși această propunere ar putea genera venituri suplimentare de 50 de miliarde de lei anual la bugetul statului, economiștii avertizează că implementarea acesteia ar putea descuraja utilizarea sistemului bancar.
Reacția economiștilor și a mediului politic
Guvernanții afirmă că nu a fost luată încă o decizie finală, însă ideea a fost deja contestată de reprezentanți din PNL și PSD. Gabriel Biriș, consultant fiscal, a subliniat că astfel de măsuri ar putea avea efecte negative semnificative asupra sistemului bancar și ar putea conduce la o revenire la plățile în numerar. „Ar urma ca toate transferurile bancare să fie taxate cu 1 sau 3 lei. Mai este vreo țară care taxează în felul ăsta tranzacțiile bancare? Răspunsul este nu. (…) Oamenii vor începe să evite plățile bancare”, a declarat Biriș.
Economistul Christian Năsulea a adăugat că o taxă de acest tip ar putea destabiliza economia românească, afirmând: „Dacă vrem să fugă toți banii de la noi din țară ca să plătească măcar o singură dată acest cost de tranzacție, este o măsură foarte bună. Dacă vrem faliment mai repede, este o măsură extraordinară. Pentru orice altceva, dacă este luată în considerare, avem probleme foarte mari.”
Poziția politicienilor
În rândul politicienilor, reacțiile sunt în majoritate negative. Deputatul PNL Robert Sighiartău a afirmat că nu există o decizie concretă în acest moment și că partidul său nu va accepta creșteri de taxe fără reforme reale. „Deocamdată nu există nimic final”, a subliniat el, adăugând că PNL urmărește reduceri ale cheltuielilor publice.
Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și prim-vicepreședinte al PSD, a declarat că nu consideră propunerea unei taxe pe tranzacții ca fiind „fericită” și a menționat că soluțiile trebuie să protejeze veniturile celor care muncesc. El a adăugat că nu știe dacă propunerea este luată în serios și că viitorul program de guvernare, care va fi prezentat luni, nu va include o astfel de măsură.
Posibile alternative și soluții
În discuțiile politice se află și o posibilă taxă de solidaritate pentru veniturile de peste 10.000 de lei. Deciziile finale vor fi stabilite în urma negocierilor dintre cele patru partide care lucrează la formarea viitorului guvern. Băluță a menționat că propunerile care vor fi definitivate vor rezulta din colaborarea acestor partide, având scopul de a genera stabilitate pentru economia românească.