Impasul grav al economiei Rusiei
Economia Rusiei se află într-un impas grav, cu o transformare a structurii economice care susține eforturile armatei ruse devenind practic ireversibilă. Chiar dacă nu se va prăbuși complet, recuperarea acesteia devine din ce în ce mai puțin probabilă. Analiza The Economist descrie situația ca fiind un „echilibru negativ”, în care economia se menține pe linia de plutire, dar își distruge treptat capacitatea de a se restabili. Veniturile din export sunt în scădere, iar deficitul bugetar nu mai poate fi acoperit din venituri fiscale suplimentare. În 2025, economia Rusiei a crescut cu doar 1%, iar previziunile pentru anul curent sunt și mai sumbre.
Structura economică divizată
În ultimii patru ani, economia rusă s-a bifurcat în două sisteme metabolice distincte. Primul sistem include industria militară și industriile asociate, care primesc cele mai mari resurse și sunt în expansiune, angajând forță de muncă și realizând investiții. Al doilea sistem cuprinde întreprinderile private și micile afaceri, care se confruntă cu dificultăți majore. Deși sectorul de producție al Rusiei s-a extins cu 18,3% în ultimii trei ani, această creștere provine în întregime din sectorul militar, în timp ce industria civilă s-a restrâns.
Continuarea conflictului din Ucraina
Rusia a ales să continue războiul din Ucraina, sperând că ceva se va schimba în tabăra inamică. Aceasta include ruperea coaliției occidentale, capitularea unei Ucraine extenuate sau schimbarea priorităților politice în Statele Unite. Economia Rusiei funcționează acum pe baza „rentei militare”, care implică transferuri bugetare către întreprinderile de apărare, în contrast cu veniturile obținute din vânzările de petrol în anii 2000. Renta militară se bazează pe o redistribuire internă, ceea ce duce la o degradare a capacității economice.
Riscurile demobilizării
Demobilizarea fără a intra în criză necesită îndeplinirea a cinci condiții esențiale, inclusiv garanții de securitate credibile, programe eficiente de reinstruire a forței de muncă, ridicarea parțială a sancțiunilor, o reformă a achizițiilor publice și un ecosistem solid de firme mici și mijlocii. Probabilitatea ca toate aceste condiții să fie îndeplinite simultan este extrem de scăzută. În plus, deficitul bugetar al Rusiei a crescut rapid la 5,6 trilioane de ruble (aproximativ 73 de miliarde de dolari), reprezentând 2,6% din PIB, cel mai mare nivel de la pandemie.
Provocările externe și percepția Kremlinului
Prețul petrolului exercită o presiune suplimentară asupra economiei. Țițeiul Ural se vinde cu 25-30% mai puțin decât țițeiul de referință Brent, iar veniturile din exportul de petrol se află la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani. Deși s-ar aștepta ca aceste condiții să motiveze Moscova să negocieze încheierea războiului, Vladimir Putin observă o criză structurală în Europa, fragmentare politică și neînțelegeri în privința strategiei față de Rusia.
Consecințele războiului și viitorul Rusiei
Elite din Rusia cred că obiectivul Occidental este constrângerea strategică permanentă a Rusiei. Dacă ambele părți se așteaptă la o confruntare permanentă, vor acționa astfel, iar continuarea războiului devine o alegere rațională. Totuși, Kremlinul trebuie să evite degradarea economică, iar încheierea războiului ar putea fi o soluție necesară, deși nu garantează recuperarea economică. Continuarea conflictului crește riscurile sistemice care ar putea duce la o criză fiscală sau un colaps instituțional, cu efecte devastatoare pe termen lung.
În concluzie, situația economică a Rusiei este critică, iar continuarea războiului din Ucraina, în ciuda costurilor internaționale, ar putea avea consecințe devastatoare pentru stabilitatea și viitorul țării.