Starea economiei românești
Economia României se află într-o perioadă de fragilitate, resimțind o scădere a vânzărilor, presiuni inflaționiste și majorări de taxe. Datele provizorii publicate de INS pe 5 decembrie arată o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu a declarat că aceste semnale confirmă o economie „la limită”, afectată de scumpirile din ultima perioadă.
Contribuțiile sectorilor economici
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea este fragilă, rezultatul restructurărilor companiilor. Sectorul construcțiilor a adus o contribuție pozitivă de +0,5% la formarea PIB-ului, cu o creștere de 8,5%, urmat de agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%). Totuși, industria a scăzut cu 0,4%, iar comerțul a avansat ușor cu 0,1%. Exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, cu importurile crescând cu 5,1% și exporturile cu 3,7%.
Perspectivele pentru trimestrul IV
Negrescu consideră că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de încasările fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Totuși, el avertizează că aceasta nu garantează o revenire solidă, economia rămânând vulnerabilă. El a subliniat că în 2026 este posibil să se observe fluctuații de la un trimestru la altul, economia fiind în continuare instabilă.
Riscurile economice
Principalele riscuri provin din noul regim fiscal, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale, care descurajează investițiile. Negrescu a explicat că, în lipsa unor ajustări, această „acalmie economică” s-ar putea transforma într-un declin accentuat.
Impactul costurilor energiei
România se confruntă cu cele mai ridicate prețuri la energia electrică pentru firme din Uniunea Europeană, afectând competitivitatea producătorilor locali. Negrescu a menționat că prețurile produselor din import sunt mai mici decât cele românești, deficitul comercial depășind 25 de miliarde de euro.
Comportamentul consumatorilor și măsurile necesare
Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, în timp ce cheltuielile administrației publice s-au redus cu 1%. Românii economisesc, amână achiziții și evită riscurile, iar Negrescu subliniază că, fără stimulente precum reducerea taxelor pe muncă și facilități pentru exportatori, este greu de crezut că populația va recăpăta curajul de a consuma și investi.
În concluzie, economia românească se află într-un moment de vulnerabilitate, cu perspective incerte pentru viitor, iar măsurile fiscale și costurile de producție trebuie revizuite pentru a evita o recesiune profundă.