Durerea de călcâi: un semnal de alarmă
Durerea de călcâi reprezintă o afecțiune ortopedică frecventă, variind de la disconfort ușor la durere severă, care afectează mersul și calitatea vieții. De obicei, este o problemă benignă, tratabilă cu metode simple, dar poate indica o afecțiune mai gravă sau poate deveni cronică dacă nu este abordată corespunzător. Cea mai comună cauză este fasceita plantară, dar pot exista și alte probleme, cum ar fi tendinopatii, bursite, compresiuni nervoase sau fracturi de stres.
Anatomia și funcția călcâiului
Călcâiul este partea posterioară a piciorului, formată în principal din osul calcaneu. Acesta servește ca punct de sprijin în timpul mersului. Structurile cheie din jurul călcâiului includ:
- Fascia plantară: o bandă densă de țesut fibros care susține bolta piciorului și absoarbe șocurile.
- Tendonul lui Ahile: cel mai puternic tendon din corp, care conectează mușchii gambei la calcaneu.
- Bursele: saci plini cu lichid care reduc frecarea între structuri.
- Mușchii și ligamentele piciorului: care mențin stabilitatea și funcția normală.
Dezechilibrele, suprasolicitarea sau leziunile la nivelul acestor structuri pot provoca dureri la călcâi.
Cea mai frecventă cauză: fasceita plantară
Fasceita plantară este recunoscută ca principala cauză a durerii de călcâi la adulți, apărând din cauza forțelor excesive care provoacă microleziuni și inflamație. Durerea este adesea intensă dimineața, la primii pași după trezire, ameliorându-se temporar pe parcursul zilei, dar reapărând după perioade de repaus.
Fasceita plantară este frecventă la persoanele supraponderale, cele cu activitate fizică intensă, care stau mult în picioare sau au structuri anormale ale piciorului.
Alte cauze frecvente ale durerii de călcâi
Alte cauze importante ale durerii de călcâi includ:
- Tendinopatia tendonului lui Ahile: degenerare sau inflamație a tendonului, asociată cu suprasolicitarea.
- Bursita calcaneană: inflamația burselor datorată frecării repetate, provocând durere în spatele călcâiului.
- Pintenul calcanean: excrescențe osoase care pot provoca durere.
- Sindromul de tunel tarsian: compresia nervului tibial posterior, provocând dureri și furnicături.
- Fracturile de stres: microfisuri ale osului, adesea întâlnite la sportivi.
- Afecțiuni sistemice sau neurologice: durerea de călcâi poate fi un simptom al unor condiții generale de sănătate.
Stabilirea diagnosticului corect
Diagnosticul durerii de călcâi începe cu o evaluare clinică de către un specialist. Anamneza detaliată include întrebări despre debutul durerii, factorii agravanți și istoricul activităților fizice.
Examinarea fizică implică palparea punctelor dureroase, evaluarea mobilității piciorului și observarea modelului de mers. Testele imagistice, precum radiografia sau ecografia, pot fi utile pentru confirmarea diagnosticului.
Tratamentul durerii de călcâi
Majoritatea cazurilor răspund bine la tratamente conservative. Măsurile inițiale includ:
- Modificarea activității fizice pentru a reduce suprasolicitarea.
- Odihna și aplicarea de comprese reci.
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
- Exerciții de stretching pentru fascia plantară și mușchii gambei.
Dacă simptomele persistă, se pot lua în considerare tratamente intermediare, cum ar fi orteze personalizate, fizioterapie sau terapia cu unde de șoc extracorporeală.
Tratamentul chirurgical este rezervat cazurilor severe, după cel puțin 6 luni de tratamente conservatoare ineficiente.
Prevenția durerii de călcâi
Prevenirea durerii de călcâi este esențială, în special pentru persoanele active. Strategiile includ:
- Purtarea de încălțăminte adecvată.
- Evitarea creșterilor bruște ale intensității antrenamentelor.
- Menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
- Exerciții pentru flexibilitatea mușchilor.
- Perioade regulate de odihnă în antrenamente.
Când să consulți un medic
Consultarea unui specialist este necesară dacă durerea persistă mai mult de 2-4 săptămâni, este severă sau însoțită de umflare, amorțeală sau dificultăți la mers. Evaluarea medicală timpurie poate preveni evoluția spre forme cronice și exclude afecțiuni mai grave.
Durerea de călcâi, deși frecventă, poate ascunde probleme serioase, iar identificarea corectă a cauzelor și tratamentele adecvate sunt esențiale pentru recuperare și prevenirea recidivelor.