Deciziile CSAT privind evaziunea fiscală și războiul din Ucraina
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-au reunit luni, în prima ședință prezidată de Nicușor Dan, unde au decis să creeze un cadru legal pentru intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale. Aceasta va implica și digitalizarea accelerată a sistemului fiscal. În cadrul aceleași întâlniri, CSAT a discutat și despre războiul din Ucraina, reafirmând că negocierile de pace „nu pot avea loc fără Ucraina și UE”.
Combaterea evaziunii fiscale
În ședință, membrii CSAT au subliniat impactul negativ al evaziunii fiscale asupra securității economice a României. Potrivit comunicatului, evaziunea fiscală reprezintă o vulnerabilitate majoră, afectând bugetul de stat, slăbind capacitatea instituțiilor de a oferi servicii publice de calitate și generând inechitate între contribuabili. CSAT a convenit asupra necesității unei abordări coordonate și ferme din partea tuturor instituțiilor competente pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală.
Printre direcțiile imperative stabilite de membrii Consiliului se numără intensificarea controalelor, digitalizarea sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru recuperarea prejudiciilor aduse statului român. De asemenea, s-a discutat despre crearea unui cadru de reglementare și control coerent, cu mecanisme specifice de intervenție și norme de integritate profesională pentru angajați. Guvernul României va lua măsurile necesare pentru promovarea acestui cadru normativ, inclusiv introducerea unor prevederi legate de răspunderea penală, menite să descurajeze comportamentele evazioniste.
Poziția României față de războiul din Ucraina
În cadrul aceleași ședințe, membrii CSAT au aprobat forțele armate ale României care pot fi dispuse pentru misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2026. De asemenea, au fost analizate evoluțiile războiului ilegal declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, inclusiv situația de pe front și stadiul negocierilor, având în vedere implicațiile pentru România. CSAT a afirmat că România, în calitate de stat vecin și aliat NATO, este direct interesată de securitatea Ucrainei, care influențează securitatea regională și europeană.
România susține eforturile Statelor Unite pentru încetarea conflictului și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei. De asemenea, România, alături de celelalte state membre ale UE și NATO, va continua să sprijine Ucraina în apărarea suveranității sale. Membrii CSAT au subliniat importanța unui acord de pace just și durabil, care să descurajeze viitoare agresiuni din partea Rusiei.
Raport de activitate DNSC
În cadrul ședinței a fost discutat și aprobat raportul de activitate pe anul 2024 al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică. Anul precedent, nivelul general al ameninţărilor cibernetice în România a fost ridicat, iar activitatea Directoratului a fost evaluată în contextul fluctuațiilor și provocărilor din acest domeniu. Au fost prezentate date referitoare la incidentele cibernetice, vulnerabilitățile critice și riscurile de securitate, precum și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor DNSC.
Scenarii pentru Salina Praid
Membrii CSAT au evaluat și două scenarii pentru viitorul Salinei Praid, discutând despre recondiționarea minei vechi și înființarea unei noi mine pentru vizitatori și o nouă mină de producție. Situația Salinei Praid, o componentă importantă a infrastructurii economice și strategice a României, a fost analizată în raport cu recentele incidente și vulnerabilitățile legate de siguranța cetățenilor și respectarea normelor de mediu. Menținerea funcționării sale în condiții de siguranță este esențială pentru protejarea angajaților, comunității locale și resurselor naturale.
În concluzie, ședința CSAT a abordat teme esențiale pentru securitatea națională, subliniind atât necesitatea combaterii evaziunii fiscale, cât și poziția României în contextul conflictului din Ucraina.