Decizia CCR privind pensiile speciale ale magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) va decide mâine asupra reformei pensiilor speciale pentru magistrați, un moment crucial pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Această reformă este un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este legată direct de continuarea mandatului premierului, care a declarat că își va depune demisia dacă legea este declarată neconstituțională.
Controverse legale și asumarea răspunderii
Decizia CCR vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat proiectul de lege, argumentând că noile prevederi afectează independența justiției și elimină conceptul de pensie de serviciu pentru judecători și procurori. Premierul Bolojan a preluat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a legii, după ce prima a fost invalidată de CCR.
Modificările propuse de reforma Bolojan
Noua formă a legii introduce criterii mai stricte pentru stabilirea pensiilor speciale:
- Plafonarea veniturilor: Pensia va fi limitată la maximum 70% din ultimul salariu net.
- Vârsta de pensionare: Aceasta va crește de la 48-50 de ani la 65 de ani.
- Vechimea în muncă: Standardul de vechime se majorează de la 25 la 35 de ani.
- Calculul pensiei: Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăși pragul de 70% din ultima leafă netă.
Perioada de tranziție
Legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Aceasta a fost extinsă față de varianta inițială de 10 ani, iar vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an pe an, atingând pragul maxim de 65 de ani în anul 2042.
Impactul politic al deciziei CCR
Decizia de mâine nu este doar una juridică, ci are și un impact politic semnificativ. Premierul Bolojan a legat continuarea mandatului său de succesul acestei reforme, ceea ce ar putea declanșa o criză guvernamentală majoră în cazul în care legea este respinsă.
În concluzie, verdictul CCR va determina nu doar viitorul pensiilor speciale pentru magistrați, ci și stabilitatea actualului guvern, având potențialul de a schimba radical peisajul politic din România.