Decizia CCR referitoare la declarațiile de avere
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat miercuri seară motivarea deciziei prin care a decis secretizarea declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici. De asemenea, rudele acestora au fost excluse de la obligația de a face publice informații privind averea. CCR a subliniat că dreptul la viață privată este afectat, mai ales în contextul riscurilor generate de dezvoltarea inteligenței artificiale, care poate realiza profile ale demnitarilor și funcționarilor pe baza informațiilor din declarațiile de avere.
Motivarea CCR a evidențiat necesitatea actualizării legislației privind aceste declarații și a făcut o distincție clară între demnitari și funcționarii publici. În cazul demnitarilor, există o justificare pentru controlul public, având în vedere că aceștia sunt aleși. În schimb, rudele demnitarilor nu trebuie incluse în declarațiile de avere, deoarece răspunderea pentru corectitudinea informațiilor revine semnatarului declarației, nu soțului sau copiilor, care pot furniza date eronate.
Aspecte legate de confidențialitate
CCR a subliniat că veniturile soților pot fi protejate de clauze de confidențialitate, ceea ce poate împiedica declarantul să cunoască aceste informații. Curtea a menționat că, în astfel de cazuri, declarantul nu poate completa corect declarația de avere, din cauza imposibilității de a verifica datele. De asemenea, judecătorii au subliniat că anonimizarea elementelor personale în declarații nu este suficientă pentru a asigura confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal.
CCR a declarat că, deși titularul declarației are obligația de a declara drepturile și obligațiile soțului și copiilor majori, viciul de neconstituționalitate derivă din angajarea răspunderii declarantului pentru corectitudinea informațiilor furnizate de terți.
Încălcarea dreptului la viață privată
Curtea a concluzionat că reglementările existente în Legea nr. 176/2010 încalcă dreptul la viață privată, așa cum este protejat de Constituție. CCR a menționat că, deși unele elemente din declarații sunt anonimizate, acest lucru nu asigură protecția vieții private, mai ales în comunitățile mici unde informațiile pot fi ușor deducibile. Judecătorii au subliniat că expunerea publică a informațiilor referitoare la patrimoniul personal și al familiei afectează demnitatea umană și trebuie protejată conform legislației în vigoare.
Publicarea declarațiilor de avere
Referitor la publicarea declarațiilor de avere pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), CCR a afirmat că aceasta nu este necesară, deoarece agenția a fost înființată pentru a asigura integritatea demnitarilor și prevenirea corupției. Publicarea declarațiilor pe site-ul ANI depășește scopul legii și nu este justificată, deoarece există suficiente mecanisme legale pentru evaluarea declarațiilor de avere.
Curtea a subliniat că publicarea informațiilor detaliate despre situația financiară a declarantului și a familiei sale fragilizează securitatea și demnitatea acestora, ceea ce contravine dreptului la viață privată. De asemenea, a subliniat că generarea de date personale în masă expune cetățenii la un risc crescut, afectând astfel protecția vieții private.
Diferențiere între demnitari și funcționari publici
CCR a lăsat deschisă posibilitatea ca demnitarii să fie supuși unui control public mai strict, în contrast cu funcționarii publici care au obținut pozițiile prin concurs. Curtea a afirmat că sistemul românesc privind regimul declarațiilor de avere este unul dintre cele mai intruzive din Europa, oferind puține garanții de protecție a vieții private.
Judecătorii au argumentat că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială poate crea modele comportamentale bazate pe informațiile din declarațiile de avere, punând în pericol protecția constituțională a vieții private. CCR a solicitat actualizarea legislației pentru a determina clar sfera persoanelor obligate la depunerea declarațiilor de avere și de interese, având în vedere necesitatea prevenirii corupției și menținerii standardelor de integritate.
Decizia CCR, luată pe 29 mai, a stabilit că declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai include detalii despre averile soților și copiilor, anunțând că două articole din legea reglementatoare sunt neconstituționale. Această decizie a fost adoptată cu majoritate de voturi, trei judecători opunându-se.
Oficialii Agenției Naționale de Integritate au exprimat îngrijorări că această decizie ar putea afecta angajamentele internaționale ale României în lupta împotriva corupției și ar putea influența aderarea la OCDE, precum și progresele înregistrate în monitorizarea de la nivelul Uniunii Europene.