Originea și impactul știrilor false în campaniile electorale
Campaniile electorale din 2024 și 2025 au fost dominate de o proliferare alarmantă de știri false, care continuă să circule pe rețelele de socializare. Exemplele de dezinformare includ afirmații precum „Ne vor trimite copiii la război”, „suveranitatea țării va fi cedată puterilor străine” și „vom purta fuste”. Sociologii susțin că politicienii au exploatat temerile populației și au creat dușmani comuni pentru a-și uni electoratul. Încrederea în instituții a scăzut semnificativ, iar dezmințirile oficiale nu mai au impact, în contextul în care algoritmii rețelelor sociale amplifică informațiile dorite de utilizatori.
Exemple de dezinformare
Una dintre cele mai nocive teorii care circulă online este ideea că „ne vor trimite copiii la război”, asociată cu ajutorul pe care România îl oferă Ucrainei. În luna decembrie a anului trecut, după anularea primului tur al alegerilor, autoritățile au alertat publicul cu privire la un fake news conform căruia s-ar fi inițiat o campanie de recrutare pentru trimiterea tinerilor în Ucraina. Imagini cu tancuri și mașini blindate pe drumurile din România au fost distribuite, dar Ministerul Apărării Naționale a condamnat această dezinformare, explicând că imaginile proveneau de fapt de la parada de 1 Decembrie.
Expert Forum (EFOR), un think tank independent, a identificat o explozie de activitate pe TikTok, cu peste 230 de videoclipuri publicate și 10,5 milioane de vizualizări între 6 și 8 decembrie. Înregistrările video false au generat panică, iar imaginile cu tehnică militară au fost denunțate ca parte a unei campanii de manipulare.
Fricile alimentate de politicieni
De asemenea, temerile legate de noile reglementări privind doborârea dronelor au generat speculații că Armata României ar putea primi ordine de la forțe străine. O recentă înregistrare video din apropierea Parcului Crângași din București a fost folosită pentru a răspândi dezinformări legate de implicarea României în Ucraina, cu imagini ce arătau corturi instalate de militari pentru un festival. Ministerul Apărării a infirmat din nou aceste speculații.
Retorica referitoare la război a fost utilizată de partide precum AUR, SOS și POT. De asemenea, temerea că „ne vor obliga să purtăm fuste” a fost alimentată de declarații ale politicienilor, precum cea a fostului premier Marcel Ciolacu, care a făcut referire la potențiala președinție a lui Nicușor Dan. Aceasta a fost asociată și cu o altă dezinformare, „ne vor transforma copiii în LGBT”, care a circulat în contextul candidaturilor lui Dan și Elenei Lasconi.
Exploatarea fricilor de către politicieni
Sociologul Gelu Duminică subliniază că politicienii exploatează temerile și preconcepțiile din copilărie ale cetățenilor. Acesta afirmă că, în lipsa unor condiții favorabile, liderii creează dușmani comuni, orientând astfel furia electoratului. „Campania a fost bazată pe frici, iar parte din populația României poate fi ușor manipulată datorită unei educații deficitare în gândirea critică”, a spus Duminică.
Dezvoltarea gândirii critice
Sociologul observă că societatea românească este afectată de lipsa gândirii critice, ceea ce face ca cetățenii să creadă în diverse teorii ale conspirației. „Sistemul educațional a crescut un nivel de conformism, iar gândirea critică nu a fost cultivată, ceea ce duce la manipularea maselor de către lideri”, a adăugat el.
Impactul rețelelor sociale asupra dezinformării
Rețelele sociale joacă un rol crucial în distribuția informației. Consultantul Cristian China Birta explică că algoritmii platformelor sociale prioritizează informațiile care validează opiniile utilizatorilor. „Algoritmul oferă conținut care are cele mai mari șanse să primească interacțiuni, ceea ce duce la o amplificare a dezinformării”, a declarat Birta.
De asemenea, el menționează că rețelele sociale sunt afaceri imense, iar reglementările stricte sunt necesare pentru a combate dezinformarea. „Ar fi necesar ca guvernele și Comisia Europeană să impună restricții mai severe pentru a forța platformele să investească în soluții de combatere a acestui fenomen”, a concluzionat expertul.