De ce plafonarea tarifelor energetice nu asigură protecție adecvată pentru românii cu venituri reduse. Discrepanțele în sprijinul acordat.

Moderator
4 Min Citire

Plafonarea tarifelor energetice în România

Deși România a implementat un sistem de plafonare a prețurilor la energie, persoanele cu venituri reduse continuă să se confrunte cu facturi ridicate. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că o persoană singură care trăiește din ajutor social minim trebuie să plătească anual peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate, comparativ cu un cetățean din Grecia care poate beneficia de o acoperire aproape integrală a acestor costuri din partea statului.

Problema sărăciei energetice

Pentru persoanele cu venituri foarte mici, problema nu este doar prețul energiei, ci proporția din venit care trebuie alocată pentru cheltuieli de energie. Dacă o persoană cheltuie 30-40% din venit pe energie, aceasta intră în „sărăcie energetică”, având dificultăți în a-și asigura condiții minime de trai.

Sprijinul acordat consumatorilor vulnerabili în Grecia

În Grecia, o persoană care trăiește din indemnizația socială minimă are un venit de aproximativ 9.600 de euro pe an, iar facturile anuale la gaze și electricitate se ridică la aproximativ 1.800 de euro. Statul grecesc acoperă până la 100% din costurile pentru consumatorii vulnerabili, permițându-le să nu aleagă între energie și hrană.

Comparativ cu România

În România, o persoană singură cu ajutor social minim are un venit de aproximativ 1.281 de lei pe lună (3.000 de euro pe an) și trebuie să suporte facturi anuale de aproximativ 1.257 de euro pentru energie. Sprijinul de la stat este de doar 150 de euro pe an, acoperind doar 12% din costuri, lăsându-i să plătească aproape 1.100 de euro din venitul lor anual redus.

Limitările plafonării prețurilor

Plafonarea prețurilor la energie este aplicată uniform tuturor consumatorilor, fără a ține cont de venitul acestora. Aceasta limitează tariful maxim perceput de furnizori, dar nu ajută în mod eficient persoanele vulnerabile. Astfel, persoanele cu venituri mici continuă să suporte facturi mari, în timp ce gospodăriile cu venituri mai mari beneficiază de economii semnificative.

Compararea situației familiilor cu salariul minim

O analiză a AEI arată că o persoană care câștigă salariul minim în România are un venit anual de aproximativ 9.566 de euro, iar costurile cu energia sunt de aproximativ 1.257 de euro. În contrast, în Grecia, ajutorul public poate acoperi întreaga factură de energie, în timp ce în România ajutorul este de doar 142 de euro, lăsând familiile vulnerabile cu o povară financiară semnificativă.

Viitorul după expirarea plafonării

Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira la 1 aprilie 2026. Specialiștii estimează că nu vor exista creșteri abrupte ale prețurilor după această dată, iar prețul va fi limitat la 0,31 lei/kWh pentru clienții casnici și 0,37 lei/kWh pentru clienții noncasnici, până la expirarea acestei protecții.

Concluzie

În concluzie, plafonarea tarifelor energetice în România nu oferă o protecție adecvată pentru persoanele cu venituri reduse, lăsându-le să suporte o povară financiară considerabilă, în contrast cu sprijinul semnificativ oferit de stat în alte țări, precum Grecia.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *