Datoria publică a României depășește 60% din PIB
Datoria administrației publice a României a crescut în noiembrie 2025 la 1.121 miliarde de lei, de la 1.116 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor Ministerului Finanțelor. Ca pondere în economie, datoria guvernamentală a ajuns la 60,2% din PIB, în creștere față de 60% în octombrie. Această depășire a pragului de 60% reprezintă o premieră pentru România și este considerată un semnal de alarmă conform tratatelor europene.
Structura datoriei publice
Evoluția datoriei publice a fost influențată de modificarea structurii acesteia. Datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde de lei, de la 1.053 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt a crescut semnificativ la 77,788 miliarde de lei, comparativ cu 62,783 miliarde de lei în luna anterioară. Majoritatea datoriei publice este reprezentată de titluri de stat, care totalizează 905,094 miliarde de lei, iar împrumuturile directe se ridică la 192,601 miliarde de lei.
Analiza expertului
Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că marea problemă o constituie plata datoriei, având în vedere încetinirea economiei și costurile ridicate de finanțare. În 2026, România trebuie să plătească 30 de miliarde de euro în contul datoriei, care crește cu un miliard de euro pe săptămână. Negrescu a evidențiat că împrumuturile sunt folosite în principal pentru acoperirea cheltuielilor curente, cum ar fi pensiile și salariile, nu pentru investiții.
Impactul asupra economiei
Ministerul Finanțelor încearcă să gestioneze presiunea datoriei prin rostogolirea creditelor și extinderea maturității împrumuturilor pentru a obține dobânzi mai mici. Cu toate acestea, analistul consideră că această abordare este o „soluție de compromis” și că datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani, punând în pericol capacitatea de plată a statului. Creșterea datoriei se va traduce în taxe și impozite ridicate în anii următori, afectând astfel economia pe termen lung.
Concluzie
Datoria publică a României, care a depășit 60% din PIB, reprezintă un semnal de alarmă atât pentru autoritățile române, cât și pentru Uniunea Europeană, având implicații semnificative asupra stabilității economice și asupra capacității de plată a statului în viitor.