Cum își însușea Securitatea bunurile românilor: de la săpun la jucării, nimic nu era în siguranță. Informații surprinzătoare de la CNSAS.

Moderator
2 Min Citire

Confiscarea bunurilor românilor de către Securitate

Documentele recente din arhivele fostei poliții politice arată că activitatea Securității în regimul comunist nu se limita la supraveghere și represiune, ci includea confiscarea bunurilor trimise românilor din străinătate. Pachetele cu haine, jucării și alimente erau transformate în surse de profit pentru statul comunist.

Interceptarea corespondenței

CNSAS a publicat documente detaliind modul în care corespondența românilor era interceptată. Cei care emigrau, fie legal, fie ilegal, căutau să mențină legătura cu familiile prin scrisori și colete. Deși Constituția comunistă garanta secretul corespondenței, acesta era încălcat sistematic.

Practicile de confiscare

Interceptarea corespondenței era o practică obișnuită. Unele scrisori erau citite și retransmise, însă multe nu ajungeau la destinatari. Coletele le era aplicată o soartă și mai proastă, bunurile fiind pur și simplu însușite de Securitate.

Bunuri confiscate și utilizarea lor

Produsele din pachete, inclusiv haine, cosmetice, jucării și alimente, erau considerate „trofee” și ajungeau fie în posesia securiștilor, fie în circuitul economic controlat de stat. În ultimii ani ai dictaturii, Securitatea a fost implicată și în activități economice, valorificând bunurile confiscate prin Consignație, singura formă de comerț semi-privat din România socialistă.

Obiectele confiscate

Documentele oficiale menționează o varietate de bunuri confiscate. Lista include:

  • minisoldați din plastic
  • figurine de pirați
  • jocuri și jucării diverse
  • un brontosaur de jucărie
  • articole de îmbrăcăminte, inclusiv chiloți de damă
  • pixuri și rujuri
  • ochelari de soare
  • supe la plic
  • cafea, biscuiți, gumă de mestecat
  • pastă de dinți, budincă, cacao
  • conserve și lapte praf

Un mecanism de control și profit

Interceptarea și confiscarea coletelor erau parte dintr-un mecanism bine pus la punct. Pachetele din străinătate reprezentau o gură de aer pentru românii care trăiau în lipsuri, în timp ce pentru Securitate erau o sursă de profit și un instrument de control.

Concluzie

Abuzurile Securității în confiscarea bunurilor românilor reflectă nu doar natura represivă a regimului comunist, ci și nevoia acestuia de a genera venituri din surse nelegale, afectând grav viețile și relațiile familiilor din țară.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *