CSM atacă inițiativele legislative ale grupului Bolojan
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat vehement Comitetul de analiză a legislației în domeniul justiției, constituit de Ilie Bolojan. Magistrații acuză că propunerile de modificare a legislației vor fi realizate într-un mod netransparent, fără a se cunoaște identitatea inițiatorilor acestora.
Discuțiile cu reprezentanții Guvernului
La data de 14 ianuarie 2026, judecătorii Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat la o întâlnire la sediul Guvernului pentru a evalua utilitatea Comitetului. Discuțiile au abordat teme administrative, precum dosarul electronic și deficitul de personal, depășind atribuțiile stabilite prin Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025.
Critici asupra lipsei de transparență
CSM subliniază că textele de lege propuse nu sunt transparente și nu se știe cine le-a inițiat, reflectând o neseriozitate și o neînțelegere a realităților judiciare. Reprezentanții CSM au evidențiat că discuțiile nu au clarificat obiectivul real al Comitetului, modul de funcționare, legitimitatea sa sau criteriile de selecție a invitaților.
Ambiguitatea statutului Comitetului
Secția pentru judecători a subliniat că nu există un temei normativ clar care să definească statutul și competențele Comitetului, ceea ce transformă demersul într-un mecanism informal și lipsit de legitimitate juridică. Participarea la un astfel de demers, caracterizat prin ambiguitate și lipsă de transparență, ar putea conferi o aparență de legitimitate unui proces fără credibilitate.
Deschiderea CSM pentru dialog
CSM a reafirmat că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ, dar subliniază că discuțiile trebuie să aibă loc într-un cadru clar și legal, între profesioniști, și nu într-un context ambiguu și netransparent.
În concluzie, poziția CSM față de inițiativele legislative ale grupului Bolojan evidențiază preocupările majore legate de transparența și legitimitatea procesului legislativ în domeniul justiției, ceea ce ar putea afecta încrederea în sistemul judiciar.