Contradicțiile Curții Constituționale privind secretizarea averilor funcționarilor publici
Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR), prin care s-a decis secretizarea averilor funcționarilor publici, contrazice alte decizii anterioare pe aceeași temă. Între anii 2012 și 2014, CCR a emis patru decizii care susțineau că publicarea declarațiilor de avere este esențială pentru prevenirea corupției. De asemenea, au existat inițiative, chiar din partea unor magistrați, care au fost abandonate, vizând secretizarea declarațiilor de avere și interese.
Conform deciziei recente a CCR, declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai include detalii despre averile soților și copiilor funcționarilor publici, după ce Curtea a declarat că două articole din legea relevantă sunt neconstituționale. Unul dintre argumentele aduse de judecătorii CCR pentru justificarea secretizării este că se „încalcă dreptul la protecția vieții private”.
Deciziile anterioare ale CCR
Cele patru decizii ale CCR menționate au fost subliniate de fostul ministru al Justiției și actual consilier prezidențial, Ana Birchall, și de fostul judecător Cristi Danileț. Acestea contrazic argumentul actual al CCR, afirmând că: „dreptul la viață intimă, familială și privată nu este absolut, ci, în anumite condiții, poate fi supus limitărilor sau ingerințelor din partea autorităților”. De asemenea, CCR a subliniat că publicarea declarațiilor de interese este justificată pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice și prevenirea corupției, având garanții împotriva ingerințelor arbitrare prin anonimizarea datelor personale.
Contextul scandalului din 2019
În 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), condus atunci de judecătoarea Lia Savonea, a propus modificări ale Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI). Aceste modificări includeau anonimizarea veniturilor soțului/soției funcționarilor publici și publicarea declarațiilor de avere timp de doar trei ani. Presa a evidențiat că propunerea venea pe fondul unei verificări a averii fostei șefe CSM, Lia Savonea, care a respins acuzațiile.
Reacția ministrului Justiției
Ana Birchall, ministrul Justiției la momentul respectiv, a reacționat printr-o scrisoare adresată șefei CSM, subliniind că această hotărâre afectează transparența și controlul public. Ea a afirmat că publicarea declarațiilor de avere și de interese este un exemplu de bună practică, iar prin această decizie se elimină obligația de a declara bunurile soțului, soției sau copiilor, ceea ce permite ascunderea averilor și verificarea reală a conflictelor de interese devine imposibilă.
Deciziile CCR între 2012 și 2014
În 2012, CCR a respins o plângere privind încălcarea dreptului la viață privată prin publicarea declarațiilor (Decizia 663/2012). În 2013, CCR a respins o altă plângere similară, motivând că publicarea declarațiilor de avere este justificată pentru prevenirea corupției (Decizia 316/2013). În 2014, CCR a emis alte două decizii care au confirmat aceste principii, reafirmând că dreptul la viață privată poate fi supus unor restricții pentru a proteja integritatea funcțiilor publice (Deciziile 309/2014 și 495/2014).