Complexul Stejarii și acuzațiile grave
Complexul Stejarii, unul dintre cele mai exclusiviste ansambluri rezidențiale din România, asociat cu Ion Țiriac și administrat de Masterange SRL, este subiectul unor acuzații de evaziune fiscală, trafic de influență, fraudă cu fonduri europene și tranzacții imobiliare bazate pe acte falsificate. Activitățile ilegale ar fi fost tolerate în interiorul complexului.
Proveniența dubioasă a terenului
În urma analizelor, s-a constatat că terenul pe care a fost construit complexul a fost achiziționat prin tranzacții imobiliare cu acte falsificate. Există suspiciuni că unele clădiri au fost date în folosință fără autorizațiile necesare din partea autorităților locale, aspecte ce nu au fost clarificate public.
Accesarea ilegală a fondurilor europene
Investigația relevă accesarea ilegală a fondurilor europene pentru dezvoltarea unor facilități private, precum restaurante și piscine. Documentele pentru obținerea acestor fonduri ar fi conținut informații false, ceea ce ar putea constitui infracțiuni de fraudă europeană, iar cazul ar putea intra în competența Parchetului European (EPPO).
Viorel Gheorghe Cerchez: omul de execuție
Viorel Gheorghe Cerchez, CEO al Masterange, este considerat „omul de încredere” al familiei Țiriac și unul dintre arhitecții mecanismului financiar care a susținut dezvoltarea complexului. Cerchez a avut legături cu Remus Borza, fost parlamentar, și a fost implicat în suspiciuni legate de licitații trucate în cadrul Hidroelectrica.
Activități ilegale în interiorul complexului
Există mărturii că în complex au fost organizate evenimente private caracterizate prin consum de droguri și prostituție, vizitate de demnitari și oameni de afaceri. Aceste activități ar indica o rețea de influență consolidată prin recompense, precum chirii preferențiale pentru loialitate.
Legături internaționale și spălare de bani
Un alt aspect investigat este relația lui Cerchez cu Sergey Mendeleev, cetățean rus sancționat de SUA, care ar fi efectuat plăți în criptomonede pentru protecție și cazare. Transferurile de fonduri către o angajată a biroului de vânzări sugerează un mecanism de disimulare care ar putea implica spălarea banilor.
Practicile de muncă la negru și recrutarea din rețele de escortă
Investigația a scos la iveală plăți „la negru” pentru angajați, inclusiv personal de vânzări și pază, în scopul evitării impozitării. De asemenea, s-a constatat că unele persoane din biroul de vânzări ar fi fost recrutate din rețele de escortă.
Concluzie
Scandalul complexului Stejarii, cu acuzații grave de evaziune și activități ilegale, subliniază o rețea complexă de influență și corupție, având potențiale implicații semnificative pentru justiția română și imaginea publică a celor implicați.