Decizia CCR privind excluderea firmelor din licitații
Curtea Constituțională a României a stabilit, miercuri, că excluderea unui operator economic dintr-o procedură de achiziție publică, doar pentru că este vizat de o anchetă penală, este neconstituțională, în absența unei condamnări definitive. Judecătorii au decis în unanimitate că această măsură încalcă prezumția de nevinovăție și drepturile fundamentale garantate de Constituție.
Contextul legal
Decizia vizează articolul 81 alineatul (4) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. Curtea a declarat acest text de lege neconstituțional, subliniind că permitea excluderea automată a unei firme din procedura de atribuire a contractelor, exclusiv pe baza unei investigații penale.
Principiul egalității în drepturi
CCR a explicat că legea trata simpla suspiciune ca pe o vinovăție, fără o decizie definitivă a instanței. Aceasta conduce la sancționarea operatorului economic înainte ca justiția să stabilească faptele. De asemenea, abordarea permitea autorității contractante să decidă anticipat că o firmă a săvârșit o abatere profesională gravă, substituindu-se astfel instanței competente.
Impactul deciziei
Curtea a evidențiat că excluderea se făcea automat, fără o analiză individuală a situației, ignorând gravitatea faptelor sau măsurile de remediere. Măsura a fost considerată disproporționată și lipsită de un fundament obiectiv. Această decizie reiterează o hotărâre din 2018, când CCR a stabilit că statul nu poate exclude firme din proceduri publice pe baza unor anchete penale fără o condamnare definitivă.
Conformitatea cu legislația europeană
CCR a subliniat că prevederile neconstituționale din România depășeau cadrul stabilit de Directiva 2014/23/UE, care permite excluderea obligatorie doar în cazul unei condamnări definitive. În alte situații, trebuie realizată o evaluare clară și motivată, ceea ce subliniază că legea românească introducea restricții mai severe decât cele permise de legislația europeană.
Concluzie
Decizia CCR are implicații importante asupra modului în care sunt gestionate licitațiile publice în România, protejând astfel drepturile fundamentale ale operatorilor economici și asigurând respectarea principiului prezumției de nevinovăție.