Comisia Europeană revizuiește prognoza deficitului bugetar pentru România
Comisia Europeană a actualizat estimările privind economia României, revizuind în mod negativ prognoza de creștere economică pentru acest an la 1,4% din PIB. De asemenea, deficitul bugetar a fost estimat la 8,6% din PIB, ca urmare a incertitudinilor economice cauzate de impunerea tarifelor americane și de volatilitatea politică și fiscală din țară. Această prognoză a fost publicată în raportul de primăvară al CE, luni.
Prognoza anterioară, din toamnă, anticipa o creștere economică de 2,5% din PIB pentru 2025 și un deficit bugetar de 7,9% din PIB. România are, conform planului fiscal semnat cu CE, o țintă de deficit bugetar de 7% din PIB pentru acest an. De asemenea, deficitul bugetar în termeni ESA (standardul UE) a fost de 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Conform Comisiei Europene, economia României se aștepta să recupereze viteză la începutul anului 2025, datorită avansului în construcții, agricultură și servicii, precum și a unor perspective mai bune pentru exporturi. Totuși, incertitudinile legate de tarifele americane și volatilitatea internă sunt prognozate să afecteze negativ exporturile, încrederea în economie și, implicit, investițiile și consumul.
Se estimează că PIB-ul real va crește moderat cu 1,4% în 2025 și va ajunge la 2,2% în 2026. Inflația este așteptată să scadă, dar va rămâne la un nivel ridicat, în timp ce șomajul se va reduce marginal. Deficitul bugetar, care a fost de 9,3% din PIB în 2024, a fost determinat de creșteri semnificative ale salariilor și pensiilor. Se preconizează o reducere modestă a deficitului la 8,6% din PIB în 2025 și la 8,4% în 2026, în urma măsurilor de consolidare fiscală adoptate la sfârșitul anului 2024.
Comisia Europeană atrage atenția asupra deficitului bugetar și subliniază că Guvernul României nu a implementat până în prezent reforma fiscală la care s-a angajat, reformă ce ar contribui la reducerea deficitului. Deficitul public al României a crescut substanțial, având la bază majorări ale salariilor în sectorul public, plăți de dobânzi și pensii. Pachetul de măsuri de consolidare fiscală adoptat la finalul anului trecut include o înghețare nominală a salariilor și pensiilor publice, precum și măsuri de creștere a veniturilor echivalente cu 0,3% din PIB.
Prognoza privind deficitul nu include impactul reformei fiscale, care, dacă ar fi adoptată, ar putea reduce semnificativ deficitul bugetar.