Deficitul bugetar alarmant al României
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Proiecțiile pentru 2026 indică o scădere a deficitului la 6,2%, însă analiștii avertizează că ajustarea se va baza în mare parte pe tăierea cheltuielilor publice, ceea ce ar putea genera tensiuni sociale și economice semnificative.
Investiții versus deficit
Deși deficitul bugetar a atins cote alarmante, economistul Cristian Socol subliniază că investițiile publice au impulsionat economia României. În 2024, deficitul a fost de 9,3% din PIB, în principal datorită activităților intense în infrastructură și creșterii semnificative a pensiilor, considerate un act de echitate socială, în ciuda presiunii asupra bugetului.
Provocări structurale și geopolitice
Socol critică dezbaterile care neglijează costurile geopolitice, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, precum și impactul creșterii dobânzilor. Corupția și evaziunea fiscală, estimate la 8-10% din PIB, reprezintă provocări majore, iar discrepanța dintre dorințele de servicii publice de nivel european și veniturile fiscale scăzute este evidentă.
Perspective pentru anul 2026
Deficitul de 8,4% din PIB pentru 2025 include o componentă semnificativă de 3,1% reprezentând plata dobânzilor, care reflectă povara împrumuturilor anterioare. Anul 2026 va aduce o tranziție către „regula 666”, cu un deficit efectiv de 6,2%, un deficit structural de 5,6% și un deficit de cont curent de 6,4%. Ajustarea este îngrijorătoare, dat fiind că 60% din efort se va baza pe tăierea cheltuielilor publice, cea mai drastică măsură din Uniunea Europeană.
Datoria guvernamentală în creștere
Datoria guvernamentală va depăși pragul de 60% din PIB în 2026, depășind criteriile de la Maastricht. Deși România nu se află la nivelul Greciei sau Italiei, ritmul de creștere al datoriei este rapid, iar necesarul de finanțare pentru 2025 a atins 258 de miliarde de lei. Fără o reformă fiscală bazată pe impozitare progresivă și o luptă efectivă împotriva evaziunii, România riscă o „oboseală fiscal-bugetară”, ceea ce ar face dificilă scăderea deficitului la 4-5% în anii următori.
Concluzie
Deficitul bugetar crescut al României și datoria guvernamentală în ascensiune evidențiază necesitatea unor reforme fiscale urgente pentru a asigura stabilitatea economică și a evita tensiunile sociale.