Cine câștigă mai mult decât premierul?
Guvernul anunță o reformă a aparatului bugetar, propunând o reducere a posturilor și a cheltuielilor. O analiză realizată de Digi24.ro asupra instituțiilor subordonate Executivului a scos la iveală faptul că există șefi care câștigă lunar mai mult decât premierul, cu salarii care pot depăși chiar și dublul acestuia.
Salarii exorbitante la Institutul pentru Cercetare în Informatică
Directorul general al Institutului pentru Cercetare în Informatică, Adrian Victor Vevera, are un venit anual de 650.000 de lei, ceea ce se traduce într-un salariu net lunar de aproximativ 32.000 de lei (6.500 de euro). De asemenea, Vevera este și membru al Consiliului de Administrație al institutului, ceea ce îi aduce o indemnizație suplimentară, crescându-i venitul lunar la aproximativ 35.000 de lei net (7.000 de euro). Comparativ, salariul premierului este de puțin peste 15.000 de lei (aprox. 3.000 de euro).
Șef în două instituții
Stănică Nicolae Cristian, directorul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, câștigă în jur de 9.700 de lei net pe lună de la CNP, iar din alte funcții de conducere, venitul său lunar total ajunge la aproape 25.000 de lei net. De asemenea, acesta este activ în conducerea Fondului Român de Contragarantare, unde figurează și declarația sa de avere.
Venituri surprinzătoare la ANRSC
Ionel Tescaru, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, are un venit de aproximativ 23.000 de lei net lunar, deși legal ar trebui să primească 9.700 de lei net, conform rangului său de secretar de stat.
Planuri de reformă în Guvern
Guvernul pregătește un pachet de măsuri fiscale care va include o reformă a statului, vizând instituțiile, consiliile de administrație și salariile nejustificate. Se așteaptă ca săptămâna viitoare Executivul să adopte o Ordonanță de Urgență pentru a reduce posturile din subordinea Cancelariei Premierului, unde 77 din cele 176 de posturi sunt ocupate de secretari de stat și consilieri.
Concluzie
Discrepanțele salariale dintre șefii instituțiilor și premier subliniază o problemă sistemică în gestionarea fondurilor publice, iar reforma propusă de Guvern ar putea avea implicații semnificative asupra eficienței aparatului bugetar.