Cercetătorii studiază aromele misterioase ale universului: de la mirosul de urină de pisică la cel de praf de pușcă

Adrian Ionut N.
Moderator Adrian Ionut N.
3 Min Citire

Cercetarea mirosurilor din spațiu

Oamenii de știință analizează mirosurile specifice ale spațiului cosmic, extinzându-și studiile de la planetele cele mai apropiate de Pământ până la cele aflate la sute de ani lumină distanță. Experții își propun să determine ce arome caracterizează universul, cu scopul de a înțelege mai bine componența acestuia, conform unor surse științifice.

Aroma planetelor

Unii cercetători sunt de părere că mirosul spațial se aseamănă cu cel al urinei. De exemplu, Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul solar, are mai multe straturi de nori, fiecare având o compoziție chimică distinctă. Un expert a descris aroma norilor de pe Jupiter ca fiind dulce, similară cu cea a marțipanului, dar care devine din ce în ce mai neplăcută pe măsură ce te adâncești în atmosferă. Marina Barcenilla, parfumier independent, a explicat că stratul superior al norilor este compus din gheață de amoniac, iar mirosul acestuia este comparabil cu cel al urinei de pisică. Pe măsură ce se coboară, se întâlnește sulfură de amoniu, rezultând o combinație de amoniac și sulf, descrisă ca o „creație din iad”.

Mirosurile descrise de astronauți

Alte descrieri ale mirosurilor din spațiu vin din partea astronauților, care au raportat arome asemănătoare cu cele ale cărnii carbonizate, prafului de pușcă sau cablurilor electrice arse. Totuși, originea acestor mirosuri rămâne un mister. Prima descoperire științifică din spațiu, realizată de sonda Explorer 1 a NASA în 1958, a fost sub formă de sunet.

Descoperiri recente

În 2022, Telescopul Spațial James Webb al NASA a detectat pentru prima dată mirosul de dioxid de carbon (CO2) în atmosfera unei exoplanete, WASP-39 b, situată în afara sistemului nostru solar. Această detecție nu a fost realizată prin inhalare, ci prin observarea modului în care atmosfera planetei a modificat lumina stelelor atunci când aceasta a trecut prin fața soarelui. Prin analiza schimbărilor subtile ale luminii, telescopul poate identifica diferitele substanțe chimice ale lumilor extraterestre.

Concluzie: Diversitatea mirosurilor din univers

„Spațiul este imens”, concluzionează Barcenilla, fiind plin de lumi cu mirosuri diverse și variate. De exemplu, analiza chimică a atmosferei de pe Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, sugerează că aceasta emite arome de migdale dulci, benzină și pește în putrefacție. De asemenea, „mirosul” ouălor putrede ar putea descuraja orice explorator să viziteze planeta HD 189733 b, o gigantă gazoasă fierbinte aflată la aproximativ 64 de ani-lumină de Pământ.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *