Pomenirea Sfinților Mucenici Chir și Ioan
La 31 ianuarie, calendarul ortodox îi cinstește pe Sfinții Mucenici Chir și Ioan, doctori fără de arginți, renumiți pentru vindecările lor miraculoase săvârșite în vremea împăratului Dioclețian. Aceștia sunt sărbătoriți și în calendarul greco-catolic, unde sunt pomeniți ca medici care nu primeau plată.
Viața și activitatea Sfinților Chir și Ioan
Sfinții Chir și Ioan au trăit la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Sfântul Chir era din Alexandria, iar Sfântul Ioan din Edesa. Chir îi învăța pe bolnavi să se ferească de păcate, considerându-le pricinuitoare ale bolilor. Din cauza persecuției împotriva creștinilor, declanșată de împăratul Dioclețian (284-305), Chir a ajuns în Arabia, unde s-a călugărit, iar Ioan a plecat la Ierusalim.
Chir a renunțat la meseria sa de doctor, primind de la Dumnezeu darul facerii de minuni. Astfel, el tămăduia bolile prin rugăciuni și cuvânt, fără a mai folosi metodele tradiționale. Auzind de minunile sale, Ioan a mers să-l cunoască, iar cei doi au devenit prieteni, încurajând-o pe Atanasia și cele trei fiice ale sale să nu renunțe la credința în Hristos. Din cauza aceasta, în ziua de 31 ianuarie, li s-a tăiat capul.
Moaștele și cinstirea lor
Potrivit Sinaxarului din 31 ianuarie, trupurile Sfinților Chir și Ioan au fost îngropate de creștini în biserica Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu. În vremea împăratului Teodosie cel Tânăr (408-450), Sfântul Chiril, patriarhul Alexandriei, a dus moaștele lor în satul Manutin, cu scopul de a izgoni demonii și pentru slava lui Hristos.
Troparul Sfinților Chir și Ioan
Troparul Sfinților Chir și Ioan subliniază darurile Treimii care sălășluiesc în inimile lor, evidențiind că au fost tămăduitori nu doar pentru bolile evidente, ci și pentru cele ascunse. Acesta îi roagă să tămăduiască neputințele celor care se încred în ei.
Pomenirea altor sfinți
În aceeași zi, se face pomenirea și altor sfinți, inclusiv Sfintei Mucenițe Atanasia și a fiicelor sale, Teodota, Teoctista și Eudoxia, precum și a altor mucenici precum Victorin, Victor, Nichifor, Claudie, Diodor, Serapion și Papia, și Sfântului Mucenic Hie Ardunul.
Astfel, prin exemplul Sfinților Chir și Ioan, se subliniază importanța credinței și a dedicării față de cei bolnavi, în contextul persecuțiilor suferite de creștini în acele vremuri. Aceste figuri sfinte continuă să inspire și să ofere speranță credincioșilor de astăzi.