Deficit bugetar șocant în România
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că România se confruntă cu un deficit bugetar extraordinar, ajungând la 9,3% din PIB în 2024, într-un an fără crize serioase. Această situație este considerată extrem de periculoasă, având în vedere că România „trăiește pe datorie” și că un deficit atât de mare înseamnă că o lună din an a fost finanțată din împrumuturi.
Implicarea sacrificiilor pentru români
Conform lui Rădulescu, românii nu au altă alternativă decât să continue să facă sacrificii, iar cei mai afectați vor fi cei cu venituri mici. De la începutul pandemiei, deficitul bugetar a crescut de la 9% în 2020 la 7% în 2023, iar promisiunile guvernului de reducere la 5% nu au fost respectate.
Strategii pentru reducerea deficitului
Rădulescu a subliniat că o soluție este reducerea consumului pe o perioadă de timp, fără mișcări abrupte. Creșterea impozitelor, cum ar fi TVA-ul și acciza la carburant, a fost implementată pentru a reduce deficitul, iar rezultatele sugerează o posibilă reducere a deficitului la aproximativ 8% în 2024, sub nivelul promis de guvern.
Provocări politice și economice
Rădulescu a menționat că blocajele politice ar putea împiedica reducerea cheltuielilor administrației publice, deși o reducere cu 10% a fost promisă. El a subliniat că persoanele cu venituri mici resimt cel mai acut impactul acestor măsuri economice și că există încă probleme nerezolvate, cum ar fi pensiile magistraților, considerate exagerat de mari.
Consecințele îndatorării
Eugen Rădulescu a avertizat că, trăind o lună din 12 pe datorie, România trebuie să se pregătească pentru momentul în care va trebui să plătească datoriile, în loc să continue să se împrumute fără o strategie clară de recuperare.
În concluzie, situația economică din România în 2026 ar putea fi marcată de continuarea sacrificiilor pentru cei mai vulnerabili și de o gestionare prudentă a deficitului bugetar, în absența unor reforme structurale eficiente.