Contextul conflictului ruso-ucrainean
Conflictul declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei continuă fără semne de încheiere. Experții politici și militari estimează că acesta va persista și în anii următori. În acest cadru, generalul (r) Silviu Predoiu, fost prim-adjunct și director interimar al Serviciului de Informații Externe, analizează motivele pentru care cele două națiuni, cândva apropiate, au ajuns într-o confruntare atât de intensă.
Abordarea culturală a conflictului
Generalul Predoiu propune o analiză bazată pe mecanismul de comparație culturală dezvoltat de psihologul olandez Geert Hofstede. Acesta recunoaște că conflictul a avut un impact semnificativ asupra cetățenilor europeni, influențând prețurile energiei, inflația și securitatea economică și politică a Uniunii Europene. Predoiu subliniază că, deși acest instrument nu este perfect, oferă o cheie de interpretare utilă pentru înțelegerea conflictelor internaționale.
Similarități culturale și brutalitatea războiului
Analiza culturală relevă că Rusia și Ucraina au un profil cultural extrem de similar, ceea ce face ca războiul dintre ele să fie atât de crud. Istoria arată că războaiele fratricide, purtate între națiuni apropiate cultural, sunt cele mai nemiloase. În acest context, fiecare parte percepe cealaltă nu doar ca pe un adversar, ci ca pe un trădător al valorilor comune.
Perspective diferite asupra apropierii culturale
Moscova și Kievul interpretează diferit această apropiere culturală. Pentru Rusia, diferențele politice sunt trădări intolerabile, iar retorica lui Putin se bazează pe ideea de „reintegrare” a Ucrainei. Din perspectiva Ucrainei, apropierea culturală este văzută ca o povară istorică și o încercare de emancipare. Astfel, Rusia percepe apropierea ca o legătură de restaurat, în timp ce Ucraina o consideră o capcană din care trebuie să scape.
Paradoxul sprijinului european
Predoiu identifică un paradox în cadrul Uniunii Europene, unde țările cele mai reticente în a susține Ucraina sunt Ungaria și Slovacia, care sunt de fapt cele mai apropiate cultural de Ucraina. Această apropiere ar trebui, teoretic, să le facă mai empatice, însă, în realitate, le determină să observe defectele Ucrainei. În contrast, SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, care au culturi diferite de Ucraina, se dovedesc a fi cei mai entuziaști susținători ai acesteia.
Percepția Occidentului asupra conflictului
Predoiu explică faptul că distanța culturală permite țărilor occidentale să vadă Ucraina ca un simbol al valorilor lor, transformând conflictul într-o cauză abstractă. Această abordare riscă să fie ineficientă, deoarece Ucraina funcționează pe baze culturale mai apropiate de Rusia decât de Occident, ceea ce complică procesul de occidentalizare al țării.
Divergențele în politica americană
Analiza se extinde asupra modului în care Statele Unite au abordat conflictul, observând variațiile între diferitele administrații. Sub Joe Biden, SUA a adoptat o poziție de implicare totală, în timp ce Donald Trump a avut o abordare mai rezervată, recunoscând complexitatea culturală a conflictului. Predoiu sugerează că Trump a înțeles că sprijinul necondiționat nu garantează occidentalizarea regiunii, ci doar schimbarea unui actor dominant cu altul din același tipar cultural.
Concluzie
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, caracterizat de Predoiu ca un „război fratricid”, evidențiază complexitatea relațiilor culturale și geopolitice. O înțelegere profundă a acestor rădăcini culturale este esențială pentru a evita un sprijin extern ineficient și pentru a preveni implicațiile negative asupra securității internaționale.