Responsabilitățile președintelui României
Președintele României are rolul de a reprezenta statul român și de a garanta independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării. Conform Constituției, președintele exercită și funcția de mediator între puterile statului și între stat și societate.
Funcția de președinte poate fi deținută de o persoană pentru maximum două mandate, care pot fi succesive. Fiecare mandat are o durată de 5 ani, începând de la data depunerii jurământului. În situații excepționale, precum război sau alte catastrofe, mandatul poate fi prelungit prin lege organică.
Atribuțiile președintelui
Conform Constituției României, la Capitolul II, Articolul 80, președintele are următoarele atribuții:
- Reprezintă statul român și garantează independența națională, unitatea și integritatea teritorială;
- Veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice;
- Exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate;
- Conferă decorații și titluri de onoare;
- Acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;
- Numește în funcții publice, conform legii;
- Acordă grațierea individuală.
Relația cu Guvernul României
Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau vacanță a postului, președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, anumiți membri ai Guvernului. Dacă remanierea implică schimbări în structura sau compoziția politică a Guvernului, președintele poate exercita atribuția de revocare doar cu aprobarea Parlamentului, la propunerea primului-ministru.
De asemenea, președintele poate consulta Guvernul pentru probleme urgente și de importanță deosebită și poate participa la ședințele Guvernului pentru a discuta probleme de interes național, cum ar fi politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice.
Atribuțiile în domeniul politicii externe
Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil. Alte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică conform legii. De asemenea, președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Atribuțiile în domeniul apărării
Președintele României este comandantul forțelor armate și președintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. În caz de agresiune armată, președintele ia măsuri pentru respingerea acesteia și informează Parlamentul printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu este în sesiune, acesta se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii.
Dizolvarea Parlamentului
Dizolvarea Parlamentului reprezintă puterea de a demite o adunare legislativă, ceea ce implică încetarea mandatului membrilor și necesitatea de a organiza noi alegeri. Conform Constituției, președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an, iar aceasta nu poate avea loc în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui sau în timpul stării de mobilizare, război, asediu sau urgență.
Suspensia din funcție a președintelui
Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității, în cazul săvârșirii unor fapte grave care încalcă prevederile Constituției. Propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Dacă propunerea este aprobată, se organizează un referendum pentru demiterea președintelui în termen de 30 de zile.
Punerea sub acuzare
Camera Deputaților și Senatul pot decide, cu votul a cel puțin două treimi, punerea sub acuzare a președintelui pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare trebuie adusă la cunoștința președintelui pentru a putea oferi explicații. De la data punerii sub acuzare până la demitere, președintele este suspendat de drept, iar competența de judecată revine Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Vacanța funcției de Președinte
Vacanța funcției de Președinte al României poate interveni în caz de demisie, demitere, imposibilitate definitivă de exercitare a atribuțiilor sau deces. În termen de 3 luni de la intervenirea vacanței, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte. De asemenea, în timpul mandatului, președintele nu poate fi membru al unui partid și nu poate ocupa alte funcții publice sau private.