Bucureștiul și poluarea aerului
Incendiul recent de la fabrica Antrefrig a afectat grav calitatea aerului din Capitală, generând un nor negru care a sufocat cartiere întregi. Bucureștiul se confruntă cu o poluare cronică, fiind unul dintre cele mai poluate orașe din Uniunea Europeană. Problema este agravată de lipsa unui plan centralizat și de infrastructura precară de monitorizare a calității aerului.
Impactul poluării asupra sănătății
Conform Agenției Europene de Mediu, România înregistrează anual peste 29.000 de decese premature cauzate de poluarea aerului, dintre care câteva mii au loc în București. Particulele fine (PM2.5 și PM10), generate în special de traficul rutier și încălzirea rezidențială, depășesc frecvent limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Multe stații oficiale de măsurare a calității aerului nu funcționează corespunzător, iar platformele independente indică frecvent depășiri ale normelor în zonele centrale și periferice.
Cauzele poluării: traficul rutier
Bucureștiul are peste 1,4 milioane de mașini înmatriculate, la care se adaugă sute de mii de vehicule care intră zilnic din județul Ilfov. Analizele arată că un șofer pierde, în medie, 150 de ore anual în trafic, ceea ce contribuie la emisiile constante de noxe. Intersecțiile mari devin „puncte roșii” ale poluării, iar lipsa unei infrastructuri adecvate de circulație face ca problema să fie structurală.
Măsuri de combatere a poluării
În Sectorul 3, autoritățile au început să implementeze măsuri integrate pentru a combate poluarea. Acestea includ fluidizarea circulației prin investiții în infrastructura rutieră, cum ar fi finalizarea a trei pasaje, construirea a două poduri și deschiderea a peste 50 de kilometri de drumuri noi. De asemenea, s-au desfășurat campanii de plantare a peste 10.000 de copaci anual, contribuind astfel la crearea de coridoare verzi care filtrează aerul.
Lipsa unei strategii integrate
Bucureștiul se confruntă cu absența unei strategii unificate la nivel municipal care să coreleze transportul public, fluidizarea traficului și extinderea spațiilor verzi. Sistemul de monitorizare a calității aerului are deficiențe majore, inclusiv stații închise și lipsă de mentenanță. Fără o rețea funcțională de monitorizare și o strategie integrată, orașul va continua să fie printre cele cu cel mai toxic aer din Europa, iar episoadele de poluare extremă vor rămâne o problemă constantă.
Concluzie
Poluarea aerului din București reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea publică, iar măsurile adoptate până acum sunt insuficiente pentru a aborda problema într-un mod eficient. Este esențial să se dezvolte o strategie coerentă care să integreze toate aspectele legate de mobilitate și mediu.