Curtea de Justiție a Uniunii Europene sesizată
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost sesizată în legătură cu Legea nr. 14/2025 privind cetățenia română, care afectează semnificativ cetățenii din Republica Moldova. Această lege a extins perioada de soluționare a cererilor de cetățenie de la 5 luni la 2 ani, cu posibilitatea de prelungire excepțională cu încă 6 luni. Realitatea este că dosarele sunt adesea rezolvate după 5-6 ani, ceea ce a dus la blocarea a sute de mii de solicitări. Autoritatea Națională pentru Cetățenie are restanțe din 2018-2019.
Controverse legate de aplicarea retroactivă
Una dintre cele mai controversate măsuri este aplicarea retroactivă a noilor termene, obligând persoanele care au depus cereri cu ani în urmă să aștepte încă 2-3 ani. Această măsură, justificată de autorități prin necesitatea unor termene „realiste”, a generat nemulțumiri și plângeri colective.
Tribunalul București solicită clarificări
Pe 6 august 2025, Tribunalul București a adresat o întrebare preliminară CJUE, solicitând clarificări privind legalitatea prelungirii retroactive a termenelor și impactul asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene. Reclamanții susțin că procedura devine imposibil de parcurs și că accesul la cetățenia europeană este restricționat.
Exemplul unui reclamant din Moldova
Un caz specific, cel al reclamantului C.I., a determinat instanța să solicite clarificări de la CJUE. Judecătorii au explicat că întrebările formulate vizează dacă legislația națională face obținerea cetățeniei imposibilă sau nerezonabil de dificilă, având în vedere articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale, care garantează dreptul la o cale de atac efectivă.
Referințe la jurisprudența europeană
Tribunalul a făcut referire la hotărârile CJUE în cazurile Rottmann și Tjebbes, care stipulează că modificările legislative privind cetățenia nu pot submina drepturile fundamentale și încrederea legitimă a cetățenilor. Reclamantul a depus cererea de redobândire pe un termen de 5 luni, iar schimbarea regulilor după depunerea actelor este considerată o încălcare a acestui principiu.
Contestarea legii în România
Legea nr. 14/2025 a fost contestată și la Curtea Constituțională a României, care a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru posibile vicii de constituționalitate. Criticile includ termenele excesive și noile cerințe birocratice pentru solicitanți, iar pe portalul CCR există deja multiple excepții de neconstituționalitate.
Impact major asupra basarabenilor
Etnicii români din Republica Moldova și nordul Bucovinei sunt cei mai afectați, având în vedere că legea permite redobândirea cetățeniei pierdute. Peste 130.000 de moldoveni așteaptă un răspuns, iar mulți au dosarele blocate de mai bine de patru ani. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că deblocarea procesului este o „prioritate națională”, dar schimbările legislative se fac cu întârziere.
Număr tot mai mic de cereri noi
Avocați și consultanți au observat o scădere a numărului de solicitări depuse în 2025, cauzată de descurajarea candidaților în fața obstacolelor birocratice. Un ghid informativ distribuit la Chișinău avertizează că necunoașterea noilor reguli poate duce la respingerea cererii.
Cerința de limbă reintrodusă
Legea a reintrodus obligativitatea unui certificat de limbă română la nivel B1 sau dovada a cel puțin trei ani de studii în limba română, măsură care a fost eliminată în 2009. ONG-urile au protestat împotriva acestei obligații, strângând peste 9.000 de semnături, considerând-o redundantă, având în vedere că există deja un interviu ANC pentru testarea cunoștințelor de limbă.
Birocrația complicată
Noile reglementări impun ca actele de stare civilă să fie recente, nu mai vechi de doi ani, chiar și pentru cei care au depus deja dosarele. Ordinul ANC nr. 85/2025 a introdus cerințe noi fără o campanie de informare, provocând confuzii și percepția că procedura a devenit mai complicată.
Concluzie
Problemele legate de noua lege a cetățeniei române generează un impact semnificativ asupra basarabenilor, limitând accesul acestora la cetățenia europeană și complicând considerabil procesul birocratic.