Bolojan – conducătorul falimentelor
România se confruntă cu o criză economică severă, reflectată printr-un număr alarmant de insolvențe. În primele opt luni ale anului, peste 14.000 de companii au intrat în insolvență, conform datelor Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). În București, capitala țării, 2.000 de firme au declarat falimentul în ultimele 12 luni, o creștere de 32% față de anul anterior.
Impactul insolvențelor asupra economiei
Aceste statistici ilustrează un adevăr dureros: România este pe cale să experimenteze un faliment economic generalizat. Fiecare insolvență reprezintă nu doar un act juridic, ci și o poveste umană distrusă: angajați concediați, furnizori afectați și familii care se confruntă cu dificultăți financiare. De asemenea, acest fenomen generează o scădere a veniturilor la bugetul de stat și o economie în declin.
Cauzele creșterii insolvențelor
Cauzele acestei crize economice sunt clare și bine cunoscute:
- Politici fiscale haotice: Guvernul a impus taxe și contribuții suplimentare, afectând grav IMM-urile.
- Dobânzi mari: Accesibilitatea creditelor s-a redus drastic, lăsând firmele fără resurse pentru investiții sau supraviețuire.
- Lanțuri de neplată: Statul, ca cel mai mare datornic, întârzie plățile, afectând întregul sistem economic.
- Inflație și consum scăzut: Puterea de cumpărare a românilor a scăzut, iar firmele care depind de consumul intern se confruntă cu o lipsă de clienți.
Reacția Guvernului Bolojan
În fața acestei situații critice, Guvernul condus de Ilie Bolojan a rămas tăcut. Premierul nu a propus soluții concrete, ci a continuat să vorbească despre „performanțele bugetare” și „reformele curajoase”, ignorând realitatea unei economii aflate în colaps.
Consecințele insolvențelor
Insolvențele vor avea un impact direct asupra vieții românilor:
- Creșterea șomajului, cu mii de oameni rămânând fără locuri de muncă.
- Scăderea veniturilor la buget, afectând finanțarea pensiilor și salariilor.
- Migrarea economică a românilor care vor căuta oportunități în străinătate.
- Extinderea economiei negre, cu firme care nu rezistă legal alimentând piața subterană.
Soluții necesare
Există măsuri care ar putea ajuta economia, dar necesită curaj politic:
- Amnistie fiscală pentru IMM-urile afectate de criză.
- Eșalonări reale ale obligațiilor fiscale.
- Credite garantate de stat la dobânzi accesibile.
- Plata datoriilor statului către mediul privat.
- Simplificarea birocrației și digitalizare eficientă.
Concluzie
Cu peste 14.000 de insolvențe înregistrate în opt luni, România se află într-o situație economică alarmantă, iar lipsa de reacție a Guvernului Bolojan condamnă țara la un faliment iminent. Guvernul este considerat responsabil pentru această criză, prioritizându-și propriul aparat în detrimentul economiei naționale.