Reforma pensiilor speciale în justiție
Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă la Palatul Victoria, prezentând detalii despre reforma pensiilor speciale, parte din al treilea pachet fiscal al Guvernului. Proiectul prevede majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, creșterea vechimii minime de la 25 la 35 de ani, precum și stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net.
Problemele actuale ale sistemului de pensii
Bolojan a subliniat că legislația actuală de salarizare este ambiguă și a generat numeroase procese în instanță, cu peste 20.000 de acțiuni introduse de angajații din justiție. Efectele financiare pentru statul român au fost semnificative, cu aproximativ 10 miliarde de lei cheltuiți pentru sentințe executorii. Premierul a accentuat necesitatea unei legi clare care să elimine ambiguitățile și să prevină interpretările eronate.
Modificări propuse pentru vârsta de pensionare
În ceea ce privește vârsta de pensionare, Bolojan a anunțat că se propune creșterea acesteia la 65 de ani, iar vechimea minimă va fi majorată la 35 de ani, de la 25 de ani. De asemenea, magistrații vor putea opta pentru pensionare anticipată, dar nu mai devreme de 58 de ani. Scopul acestor măsuri este de a asigura o justiție de calitate prin menținerea profesioniștilor în activitate mai mult timp.
Calculul pensiilor și impactul asupra bugetului
Premierul a explicat că noul model de calcul pentru pensiile magistraților va avea la bază maximum 70% din ultimul salariu net. Acesta a subliniat faptul că pensiile nu vor depăși 80% din venitul brut, ceea ce, în trecut, a dus la situații anormale în care pensiile erau mai mari decât salariile. De asemenea, a menționat că, în prezent, pensiile în justiție se ridică la 24.000–25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net.
Consecințele reformei asupra sistemului de pensii speciale
Bolojan a avertizat că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene dacă nu vor fi adoptate măsuri urgente în ceea ce privește pensiile speciale. El a subliniat necesitatea de a corecta inechitățile din sistemul de pensii și salarizare, pentru a asigura eficiența și calitatea actului de justiție în România.
Concluzie
Reforma propusă de Guvern are potențialul de a transforma sistemul de pensii din justiție, asigurând o mai bună sustenabilitate financiară și echitate socială, dar depinde de implementarea rapidă și eficientă a acestor măsuri.