Stabilitatea financiară a României: provocări majore identificate de BNR
România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa stabilității financiare, conform raportului publicat de Banca Națională a României (BNR) în decembrie 2025. Deși sectorul bancar este bine capitalizat și rezilient, vulnerabilitățile sunt generate în principal de dezechilibrele interne, cum ar fi deficitul bugetar mare, și de climatul global tensionat, care afectează economia locală.
Cresterea economică lentă
Economia României a înregistrat o creștere de doar 0,3% în trimestrul al doilea din 2025 față de anul precedent, iar în trimestrul al treilea se estimează o creștere de 1,6%, ușor sub nivelul din 2024. Comisia Europeană preconizează o creștere de 0,7%, iar FMI de 1%. Această temperare economică este influențată de procesul de consolidare fiscală, care implică tăieri bugetare menite să reducă deficitul, dar care limitează și consumul.
Deficitul bugetar: principalul risc
Deficitul bugetar rămâne o problemă centrală, atingând 102,5 miliarde lei (aproximativ 5,4% din PIB) în primele nouă luni din 2025. Rectificarea bugetară preconizează un deficit de 8,4% din PIB, mult peste ținta convenită cu Comisia Europeană. De asemenea, datoria publică a crescut la 57,2% din PIB, ceea ce riscă să submineze încrederea investitorilor și să genereze costuri mai mari de finanțare.
Absorbția fondurilor europene
Un alt factor care afectează stabilitatea financiară este absorbția scăzută a fondurilor europene. România a avut la dispoziție peste 28 de miliarde de euro prin PNRR, dar până în noiembrie 2025 a reușit să atragă mai puțin de 40% din sumă. Comisia Europeană a revizuit în scădere alocarea totală la 21,41 miliarde euro, ceea ce limitează capacitatea de a finanța investiții esențiale.
Riscuri pentru gospodării și companii
Din perspectiva gospodăriilor, situația este relativ favorabilă, cu un nivel de îndatorare sustenabil și o avuție netă crescută cu aproape 8% în iunie 2025. Totuși, inflația persistentă și măsurile fiscale pot afecta venitul disponibil. Companiile, pe de altă parte, se confruntă cu presiuni financiare tot mai mari, profitabilitatea agregată scăzând cu 4,5% în 2024, iar un număr semnificativ de firme continuând să opereze cu pierderi.
Calitatea creditelor și riscurile financiare
Calitatea creditelor pentru populație s-a îmbunătățit, rata creditelor neperformante scăzând la 2,85% în 2025. În contrast, firmele au o rată a neperformanței de 5,1%, iar IMM-urile sunt cele mai vulnerabile. De asemenea, portofoliul de credite garantate de stat a ajuns la o rată de neperformanță de 9%.
Riscuri cibernetice și inteligența artificială
Raportul BNR evidențiază o intensificare a riscurilor cibernetice, cu o creștere de 40% a fraudelor informatice în 2024 și o creștere de aproape 300% a atacurilor malware. Într-o economie digitalizată, aceste atacuri pot afecta sistemele de plăți și încrederea publicului în serviciile financiare. Adoptarea rapidă a inteligenței artificiale în sectorul financiar aduce atât oportunități, cât și riscuri, necesitând o atenție sporită pentru a preveni vulnerabilitățile.
Concluzie
Stabilitatea financiară a României se confruntă cu provocări majore, iar gestionarea deficitului bugetar, absorbția fondurilor europene și riscurile cibernetice sunt esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor și asigurarea unei creșteri economice sustenabile.