Inflația și economia românească în 2026
BNR a anunțat că inflația ar putea să se reducă treptat la începutul anului 2026, însă economia se confruntă cu incertitudini și riscuri considerabile. Corecția bugetară inițiată în 2025 și continuată probabil în 2026, inclusiv prin măsuri fiscal-bugetare suplimentare, ar putea genera presiuni dezinflaționiste din partea factorilor fundamentali, în special din partea cererii agregate.
Perspectiva consolidării bugetare
Conform BNR, incertitudinile persistă în legătură cu măsurile planificate pentru continuarea consolidării bugetare, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv. Problemele externe, cum ar fi conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, adaugă riscuri semnificative la adresa activității economice și a inflației pe termen mediu.
Fonduri europene și reforme structurale
Absorbția fondurilor europene, în special din programul Next Generation EU, este esențială pentru a contrabalansa efectele consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
Indicatorii inflației în 2025
Rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie. Totuși, inflația de bază a continuat să crească, atingând 8,5% în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s-a mărit la 7,3%, iar cea calculată pe baza IAPC a crescut la 6,8% în decembrie 2025.
Activitatea economică și cererea agregată
Activitatea economică s-a comprimat cu 0,2% în trimestrul III 2025, în ciuda unei creșteri anuale a PIB-ului de 1,7%. Consumul privat a accelerat creșterea, iar exporturile au redevenit expansioniste. Deficitul comercial s-a redus, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă, deși într-un ritm încetinit.
Perspectivele pentru trimestrul IV 2025
Stagnarea activității economice a fost anticipată în trimestrul IV 2025, cu o dinamică anuală a PIB-ului în creștere. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au înregistrat declinuri, dar lucrările de construcții au menținut o dinamică pozitivă. Deficitul comercial s-a redus, iar deficitul de cont curent a crescut ușor față de anul anterior.
Politica monetară și dobânzile
BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, cu ratele la facilitatea de creditare și depozit menținute la 7,50% și respectiv 5,50%. Rata anuală a inflației este așteptată să scadă lent în primele luni din 2026, influențată de evoluția prețurilor și efectele de bază.
Concluzie
În concluzie, deși inflația ar putea să scadă treptat, economia românească se confruntă cu provocări semnificative, iar succesul consolidării bugetare și utilizarea fondurilor europene vor fi cruciale pentru stabilizarea economică pe termen lung.