Pensii în Uniunea Europeană
În Europa de Vest, sistemele de pensii sunt bine dezvoltate, bazate pe contribuții la salarii ridicate de-a lungul anilor. În contrast, în România, pensia medie a crescut, dar rămâne la aproximativ 25-30% din nivelul celor din țările vest-europene.
Pensia medie (valori nominale)
| Țară | Pensia Medie Lunară (Estimare 2026) | Observații |
| Luxemburg | 4.200 EUR | Cel mai ridicat nivel din UE; sistem extrem de generos. |
| Spania | 1.550 EUR | Un raport excelent între costul vieții și venit. |
| Germania | 1.650 EUR | Diferențe mari între bărbați și femei/Est și Vest. |
| Franța | 1.700 EUR | Sistem bazat pe solidaritate, cu numeroase beneficii. |
| România | 650 EUR (3.250 RON) | Valoare medie după ultimele recalculări și indexări. |
Puterea de cumpărare (PPS)
Deși un euro în România are o putere de cumpărare mai mare comparativ cu Luxemburg, diferența în venituri rămâne semnificativă. Pensionarii din Vest își pot permite să cheltuie doar 40-50% din pensie pe utilități și alimente, având astfel un surplus semnificativ pentru călătorii și economii. În România, însă, peste 70% din venituri sunt destinate cheltuielilor de subzistență.
Rata de înlocuire a venitului
Rata de înlocuire a venitului, care reflectă procentul din ultimul salariu net pe care un pensionar îl primește, este de aproximativ 40-45% în România. Aceasta este mult mai mică față de țări precum Spania sau Italia, unde rata depășește 75-80%, ceea ce duce la un șoc financiar semnificativ pentru pensionarii români.
Servicii extrafinanciare (calitatea vieții)
Accesul la servicii care nu apar pe cuponul de pensie este o altă diferență importantă. În Germania și Franța, coplățile pentru medicamente și îngrijiri medicale sunt reduse, în timp ce pensionarii din România suportă costuri considerabile pentru medicamente. De asemenea, serviciile de îngrijire la domiciliu sunt, în mare parte, suportate de familie, fără subvenții semnificative din partea statului.
De ce persistă decalajul?
Decalajul dintre pensiile românești și cele din Vest nu se datorează doar voinței politice, ci și unui istoric economic defavorabil. Salariile mici din România timp de 30 de ani au generat în mod direct contribuții reduse la sistemul de pensii. Deși în 2026 România va avea cel mai mare ritm de creștere a pensiilor din regiune, inflația, mai ales la produsele alimentare, afectează grav veniturile pensionarilor.
În concluzie, pensionarii români se confruntă cu o situație precară, influențată de pensii mici și costuri ridicate ale vieții, ceea ce le limitează drastic accesul la servicii esențiale și îmbunătățirea calității vieții.