Austeritatea lui Bolojan și impactul asupra radarelor fixe
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu a reușit să monteze cele 400 de radare fixe, deși acest proiect ar fi trebuit să fie implementat încă din vara acestui an. Reprezentanții CNAIR menționează că lipsa fondurilor, cauzată de austeritatea lui Bolojan, este principalul motiv pentru întârzierile în acest proiect.
Stadiul proiectului de supraveghere a traficului
Proiectul de achiziție și montare a radarelor fixe a fost demarat în 2023, dar a fost amânat constant, cu ultimul termen estimat pentru primăvara anului viitor. CNAIR a prezentat o hartă cu drumurile vizate pentru instalarea acestor sisteme de monitorizare, dar recunoaște că proiectul se află într-un impas, fără lansarea licitației de achiziție.
Finanțarea și perspectivele viitoare
Conform purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, licitația nu poate fi lansată deoarece nu a fost alocată finanțarea necesară. Aceasta ar trebui să provină din surse multiple, inclusiv PNRR și bugetul de stat. Estimările sugerează că, având în vedere timpul necesar pentru finalizarea licitației și implementare, radarele ar putea să nu devină funcționale până în 2027.
Bugetul necesar pentru acest proiect este de 79 de milioane lei fără TVA. În prezent, România nu dispune de radare fixe, având doar 1.186 de radare mobile, care sunt utilizate de Poliția Rutieră.
Monitorizarea traficului rutier
Poliția Rutieră utilizează radare mobile de tip pistol, care pot fi amplasate pe trepied, și poate aplica sancțiuni pe baza înregistrărilor video. În primele șase luni ale anului, autoritățile au aplicat aproximativ 350.000 de amenzi de viteză, iar aproape 33.000 de șoferi au rămas fără permis de conducere.
Concluzie
Austeritatea bugetară afectează serios implementarea sistemelor de supraveghere a traficului în România, cu implicații directe asupra siguranței rutiere și a capacității de a monitoriza viteza pe drumurile naționale.