Atenționarea lui Marcel Boloș privind reducerea cheltuielilor
Marcel Boloș a afirmat, vineri, că nu este sigur dacă Comisia Europeană va accepta o reducere a cheltuielilor ca metodă de diminuare a deficitului bugetar. Dacă executivul european ar fi de acord, ar fi necesară modificarea planului fiscal și a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce este considerat puțin probabil de către ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Boloș a subliniat că soluțiile viabile pentru reducerea deficitului bugetar trebuie să implice reformele stipulate în planul fiscal și PNRR, care trebuie implementate pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice. „Avem angajamente față de Comisia Europeană, care contribuie la respectarea traiectoriei deficitului bugetar. Aceste angajamente sunt clar stipulate”, a declarat Boloș într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Inițiative anterioare și colectarea veniturilor
Ministrul a menționat că, de-a lungul timpului, au existat inițiative pentru reducerea cheltuielilor publice și combaterea evaziunii fiscale. Deși s-au estimat îmbunătățiri în colectarea veniturilor, rezultatele nu s-au tradus în impact bugetar consistent. Boloș a reiterat incertitudinea privind acceptarea de către Comisia Europeană a reducerii cheltuielilor ca soluție, având în vedere că aceste măsuri nu au demonstrat eficiență până acum.
Complementaritatea reformei fiscale și reducerii cheltuielilor
Boloș a explicat că reforma fiscală și reducerile de cheltuieli sunt complementare și nu pot fi înlocuite una cu cealaltă fără acordul Comisiei Europene. Orice modificare a planurilor strategice importante pentru România, precum planul fiscal și PNRR, ar fi, în opinia sa, improbabilă.
Problemele modelului de finanțe publice
Oficialul a evidențiat faptul că modelul de finanțe publice din România prezintă probleme, vizibile în indicatorii macroeconomici, inclusiv evoluția deficitului bugetar. De exemplu, în aprilie, deficitul a fost de 2,95%, influențat de plățile anticipate pentru pensii. Comparativ, în aprilie 2024, deficitul a crescut la 3,24% din cauza acestor plăți.
Boloș a subliniat că sustenabilitatea finanțelor publice este analizată prin indicatorii de deficit bugetar și datorie publică, monitorizați de Comisia Europeană. El a menționat că deficitul operațional, care indică faptul că cheltuielile de funcționare nu sunt acoperite din veniturile curente, va fi rezolvat doar după implementarea reformei fiscale, estimată pentru anul 2028.
Majorările salariale și impactul bugetar
Referitor la majorarea salariilor în sectorul public, Boloș a menționat că aceasta nu a fost bugetată pentru anul 2024 și că a avut un impact semnificativ asupra bugetului, în special în contextul recalculării pensiilor, care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei. Creșterile salariale au fost decise de coaliția de guvernare, iar Ministerul Finanțelor a avertizat că acestea nebugetate vor afecta traiectoria deficitului bugetar.
Investițiile record în 2023
În final, Boloș a menționat că investițiile din anul trecut au atins un record de 120 de miliarde de lei, cel mai mare ritm din istoria României, cu o contribuție importantă din partea autorităților locale la modernizarea comunităților.