Anularea alegerilor prezidențiale din România
Se împlinește un an de la anularea votului românilor, o decizie fără precedent. Alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională în timpul procesului electoral, când românii din diaspora își exprimau deja votul. În ciuda validării primului tur în Monitorul Oficial și a declarațiilor președintelui Klaus Iohannis că nu au existat ingerințe, rămân numeroase întrebări fără răspuns.
Cronologia anulării alegerilor
Duminică, 24 noiembrie 2024
– Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc, cu Călin Georgescu pe primul loc, urmat de Elena Lasconi de la USR.
Luni, 25 noiembrie 2024
– Marcel Ciolacu demisionează de la președinția PSD, anticipând că va fi unul dintre finaliști. Nicolae Ciucă demisionează de la conducerea PNL. Klaus Iohannis declară că nu a primit informații de la servicii despre ingerințe externe în procesul electoral.
Marți, 26 noiembrie 2024
– Călin Georgescu face prima declarație publică, pledând pentru pace și demnitate națională. Elena Lasconi solicită formarea unei alianțe pro-NATO și pro-UE împotriva candidatului suveranist.
Miercuri, 27 noiembrie 2024
– Președintele Klaus Iohannis convoacă o ședință a CSAT.
Joi, 28 noiembrie 2024
– CSAT se întâlnește, cu analize din partea SRI, SIE, MAI, STS privind candidatul Călin Georgescu. CSAT acuză platforma TikTok de tratament preferențial acordat acestuia.
Joi, 5 decembrie 2024
– Mii de oameni protestează în Piața Universității împotriva lui Călin Georgescu.
Vineri, 6 decembrie 2024
– Curtea Constituțională anulează alegerile prezidențiale. Peste 15.000 de persoane votaseră deja în diaspora. Curtea afirmă că procesul electoral a fost viciat și trebuie reluat de la zero. Călin Georgescu face apel către BEC și AEP să respecte democrația și să permită continuarea votului.
Concluzie
Anularea alegerilor prezidențiale a provocat o criză politică în România, generând incertitudine și tensiuni în societate, cu implicații semnificative asupra viitorului politic al țării.