Creșterea averilor miliardarilor americani în 2024
În ciuda unei scurte crize pe piețele financiare, cei mai bogați 10 americani și-au mărit averea cu 365 de miliarde de dolari în ultimul an, conform unei analize recente realizate de Oxfam, informează CNN. Această creștere impresionantă echivalează cu un câștig mediu de aproximativ 1 miliard de dolari pe zi pentru acești miliardari. În contrast, un angajat american obișnuit a câștigat puțin peste 50.000 de dolari în 2023. Oxfam a estimat că ar dura 726.000 de ani pentru ca 10 lucrători americani cu salariul mediu să strângă aceeași sumă.
Aceste rezultate subliniază inegalitatea averii în SUA, într-un context în care republicanii dezbat un proiect de lege costisitor, despre care experții independenți afirmă că va îmbogăți și mai mult miliardarii și va reduce cu aproape 1 trilion de dolari programele sociale esențiale. „Averea miliardarilor a crescut astronomic, în timp ce foarte mulți oameni obișnuiți se chinuie să-și acopere nevoile de bază,” a declarat Rebecca Riddell, responsabilă principală de politici pentru justiția economică și rasială la Oxfam America.
Averile miliardarilor în detaliu
Elon Musk, cel mai bogat om din lume și CEO al Tesla, a contribuit semnificativ la această creștere, reprezentând puțin peste jumătate din total, cu o sporire a valorii nete de 186,1 miliarde de dolari în perioada analizată. O analiză anterioară indica faptul că Musk, o figură cheie în revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă, este pe drumul să devină primul trilionar din lume. Averea lui Mark Zuckerberg, șeful Meta, și a moștenitorului Walmart, Rob Walton, a crescut cu câte 38,7 miliarde de dolari. Investitorul Warren Buffett a câștigat 34,8 miliarde, iar Jim Walton, alt moștenitor Walmart, a adăugat 36,5 miliarde. În contrast, cofondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, au înregistrat pierderi de avere în această perioadă.
Proiectul de lege republican
Oxfam susține că proiectul de lege republican, o prioritate legislativă a lui Trump, ar favoriza și mai mult bogații în detrimentul oamenilor obișnuiți. „Vedem un cod fiscal conceput să creeze primul trilionar din lume,” a spus Riddell. Parlamentarii dezbat extinderea Legea de Reducere a Taxelor și Creării de Locuri de Muncă din 2017, care ar permite menținerea reducerilor de taxe pentru persoane fizice și ar reduce temporar impozitele pe bacșișuri și ore suplimentare.
Legea, cunoscută sub numele de „One Big Beautiful Bill Act”, ar crește veniturile gospodăriilor americane, conform unei analize recente a Biroului Congressional pentru Buget (CBO). Totuși, aceste câștiguri nu ar fi distribuite echitabil. Analizele sugerează că top 10% ar primi aproximativ două treimi (65%) din valoarea totală a legii, în timp ce gospodăriile din cel mai sărac 20% ar putea pierde în jur de 1.035 dolari în 2026 din cauza reducerilor la Medicaid și la alte programe sociale.
Critici și îngrijorări
Senatoarea democrată Elizabeth Warren a descris legea republicană ca o „donație” pentru bogați, afirmând că „Donald Trump și republicanii din Congres încearcă să impună reduceri masive de taxe pentru cei mai bogați americani — milionari și miliardari care devin mai bogați zi de zi. Miliardarii nu au nevoie de o altă reducere, oamenii muncitori da.”
În schimb, Casa Albă susține că prioritățile bugetare ale lui Trump ar ajuta americanii să prospere, continuând câștigurile din primul său mandat. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a afirmat că „inegalitatea averii în Statele Unite a scăzut pentru prima dată în decenii în primul mandat al președintelui Trump, datorită agendei sale economice.”
Contextul datoriilor
Aceste dezbateri au loc într-un context de îngrijorare privind datoria națională a Americii, ce a ajuns la 36 trilioane de dolari. Agenția Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Statelor Unite din cauza creșterii datoriilor guvernamentale în ultimul deceniu. Casa Albă susține că legea republicană va ajuta la reducerea cheltuielilor, în timp ce analizele sugerează că aceasta ar putea adăuga masiv la deficitele pe termen scurt, acumulând 3,3 trilioane de dolari la datoria națională în 10 ani.