Reacția ANI după decizia CCR privind declarațiile de avere
Agenția Națională de Integritate (ANI) a emis o reacție joi după-amiază, în urma deciziei Curții Constituționale a României (CCR) care a declarat neconstituționale anumite articole din Legea nr. 176/2010, referitoare la declarațiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici. CCR a decis să secretizeze aceste declarații, eliminând obligativitatea includerii bunurilor deținute de soții și copiii acestora. ANI avertizează că această măsură „poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică” și ar putea afecta procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Impactul deciziei CCR asupra transparenței financiare
În comunicatul său, ANI subliniază că decizia CCR anulează caracterul public al declarațiilor de avere și interese, ceea ce poate duce la limitarea accesului public la aceste informații. „Decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declarațiilor de avere și de interese pe care Agenția le menține pe pagina sa de Internet”, se arată în comunicat. Actualmente, pe site-ul ANI sunt disponibile peste 12 milioane de declarații. Măsura adoptată de CCR ar putea elimina accesul public la aceste documente, afectând transparența financiară a funcționarilor publici.
Prevederile legale declarate neconstituționale
Printre prevederile legale din Legea nr. 176/2010 declarate neconstituționale se numără:
- Art. 3 alin. (2): Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și includ informații despre bunurile declarantului, ale soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere.
- Art. 6 alin. (1) lit. d): Persoanele responsabile trebuie să asigure afișarea declarațiilor de avere și de interese pe pagina de internet a instituției.
- Art. 12 alin. (6): Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și de interese pe pagina sa de internet, cu respectarea anumitor condiții de anonimizare.
Consecințele internaționale ale deciziei CCR
ANI subliniază că decizia CCR ar putea duce la încălcarea obligațiilor internaționale asumate de România, în special cele stipulate în Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC). Conform articolului 8 alin. (5) din convenție, statele membre trebuie să implementeze măsuri care să oblige agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile externe și bunurile deținute. De asemenea, ANI avertizează că progresul României în cadrul evaluărilor internaționale, cum ar fi cele realizate de GRECO, ar putea fi afectat. Rapoartele recente au recunoscut progresele României în privința transparenței declarării averilor și intereselor.
Argumente privind dreptul la viață privată
Agenția Națională de Integritate afirmă că publicarea declarațiilor de avere nu încalcă dreptul la viață privată, citând decizii anterioare ale Curții Europene a Drepturilor Omului. De exemplu, în cazul Wypych împotriva Poloniei, Curtea a confirmat că obligația de a depune declarații de avere este justificată și că publicul are un interes legitim în transparența activităților politice. ANI subliniază că publicarea acestor declarații contribuie la prevenirea corupției și la asigurarea integrității funcțiilor publice.
Decizia CCR și explicațiile acesteia
Decizia CCR a fost adoptată în unanimitate pentru ascunderea averilor soților și copiilor, argumentând că o declarație de avere trebuie să fie făcută în nume propriu. În ceea ce privește publicarea declarațiilor, CCR a susținut că aceasta încalcă dreptul la protecția vieții private și că depunerea declarațiilor la ANI este suficientă pentru îndeplinirea scopului legii.
ANI a comunicat Curții Constituționale punctul său de vedere asupra impactului acestei decizii atât la nivel național, cât și internațional, subliniind importanța menținerii transparenței în gestionarea averilor demnitarilor și funcționarilor publici.