Presiunea pe piața valutară și intervențiile BNR
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a semnalat o presiune considerabilă pe piața valutară în luna mai, caracterizată prin ieșiri masive de capital. Această situație a fost generată de o serie de factori negativi, printre care tensiunile politice și discursurile publice agresive, rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și demisia Guvernului. Isărescu a subliniat că BNR a intervenit imediat după alegeri cu sume semnificative, menționând că apărarea cursului de schimb sub cinci lei era imposibilă.
Factori care au contribuit la volatilitatea pieței
În cadrul unei declarații, Isărescu a explicat că ieșirile de capital au fost „istorice” și că nu au fost cauzate de un singur factor. „A fost o avalanșă de factori negativi. A început datorită tensiunilor și discursului public agresiv din campania electorală, s-a deteriorat treptat, iar rezultatul alegerilor și demisia guvernului au amplificat situația. Ministerul de Finanțe nu a reușit, la câteva zile după alegeri, să absoarbă fonduri din piață”, a afirmat el.
Intervenția BNR și impactul acesteia
Guvernatorul a precizat că BNR a intervenit cu sume foarte mari în ziua imediat următoare alegerilor, explicând că intervențiile au fost realizate prin intermediari, conform practicilor standard ale băncilor centrale. „Orice intervenție scoate lichiditate din piață. Nu am redus facilitățile de lichiditate, dar vânzând un miliard de euro, se scot din piață cinci miliarde de lei”, a adăugat Isărescu.
El a subliniat că apărarea cursului de schimb era imposibilă în condițiile în care BNR trebuia să asigure lichiditatea necesară pentru plățile bugetare. „Cursul de sub cinci lei era imposibil de apărat, nu doar din cauza pierderilor de rezervă, ci și pentru că am schimbat o parte din rezervă cu lei”, a explicat el.
Limitarea deprecierii cursului și perspectivele inflației
Isărescu a menționat că a fost creată o celulă de criză în colaborare cu Ministerul de Finanțe pentru a limita deprecierea cursului. El a subliniat că intervențiile BNR au asigurat lichiditatea necesară pentru onorarea plăților publice, inclusiv plățile de pensii.
Referitor la inflație, guvernatorul a precizat că scăderea acesteia în ultimele luni a fost influențată semnificativ de evoluția prețurilor la combustibili, corelată cu o corecție a cotației Brent. BNR estimează o inflație de 4,6% la sfârșitul acestui an, în creștere față de prognoza anterioară de 3,8%, iar prognoza pentru sfârșitul anului 2026 a fost majorată de la 3,1% la 3,4%.