Decizia Comisiei Electorale
Comisia electorală centrală (CIK) din Bosnia și Herțegovina a anulat miercuri rezultatele alegerilor prezidențiale anticipate din Republica Srpska (RS) în 136 de secții de votare din 17 localități, majoritatea în Doboj, Zvornik și Laktasi, zonele de influență ale lui Milorad Dodik.
Acuzații de fraude
Această decizie a venit în urma acuzațiilor de fraude lansate de opoziție după scrutinul din noiembrie, care a avut o participare slabă de 35,5%. Siniša Karan, susținut de Dodik și SNSD, a obținut 50,39% din voturi (aproximativ 222.000), în timp ce Branko Blanuša, din opoziție, a obținut 48,22%. Diferența de sub 10.000 de voturi face ca anularea să poată potențial schimba rezultatul, având în vedere că CIK a ordonat anterior renumărarea în peste 100 de secții unde s-au constatat nereguli semnificative. Raportorul CIK, Mišo Krstović, a confirmat existența „numerelor nereguli” în alegeri.
Contextul alegerilor anticipate
Alegerile anticipate au fost convocate după destituirea lui Milorad Dodik din funcția de președinte al RS, o decizie confirmată în august de justiție pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant internațional în legătură cu Acordul de la Dayton. Dodik, condamnat la un an de închisoare și interdicție de șase ani în funcții publice, l-a susținut pe Karan, respingând acuzațiile de fraudă ca fiind „încetate”. Opoziția susține că neregulile, inclusiv presiuni asupra alegătorilor și discrepanțe ilogice în rezultate, au avut un impact decisiv asupra rezultatului alegerilor.
Posibile consecințe
Decizia CIK nu este definitivă și poate fi contestată în 48 de ore. Dacă este validată de justiție, se va organiza un nou scrutin în secțiile afectate. Bosnia rămâne divizată între RS și Federația croato-bosniacă, iar tensiunile politice continue riscă să agraveze instabilitatea post-Dayton.
În concluzie, anularea parțială a alegerilor din Bosnia subliniază tensiunile existente între partidele politice și riscurile pentru stabilitatea regiunii, având potențialul de a influența semnificativ viitorul politic al țării.